Raportul MCV despre Romania a fost prezentat, miercuri, la Bruxelles. Documentul cuprinde laude pentru DNA sicritici pentru Parlament. Activitatea Parlamentului este criticata dur in raportul MCV, in timp ce lupta anticoruptie dusa de DNA si ICCJ este laudata in documentul MCV. Totodata, raportul critica atacurile politicienilor din presa. Ce ne recomanda Bruxelles-ul in anul electoral 2016, vedeti mai jos.
In raportul MCV se vorbeste despre ce urmeaza in 2016, cu referire la numirile din fruntea parchetelor (procurorul sef al Romaniei si al DNA). Activitatile DNA si ICCJ sunt laudate in raportul MCV.
In document sunt facute o serie de recomandari. Se vorbeste despre ce urmeaza in 2016 in ceea ce priveste numirile importante din sistemul de justitie din Romania si se precizeaza ca ar trebui introdus un sistem mai profund si independent de numire a procurorilor. Cu alte cuvinte, se vorbeste despre numirea procurorilor in mod transparent.
Raportul MCV critica Parlamentul pentru ca anumite texte de lege din Codul Penal si Codul de procedura Penala nu au fost puse in acord. Totodata, in document se vorbeste despre ce fac politicienii romani din prisma declaratiilor facute la adresa magistratilor.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ALE RAPORTULUI PE JUSTIȚIE
România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV. În același timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil.
Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări.
Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament.
Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective. Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică.
Este nevoie în continuare de sprijin pentru consolidarea reformei în vederea asigurării caracterului ireversibil al progreselor.
Anul 2016 va constitui un an-test în multe privințe. Se va putea evalua cât de profund este ancorată reforma în funcție de proeminența aspectelor legate de integritate în numirile în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar și în verificarea candidaturilor la viitoarele alegeri.
Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:
1. Independența sistemului judiciar
Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.
Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.
Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor; Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;
După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;
Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.
2. Reforma sistemului judiciar
Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;
Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;
Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.
3. Integritatea
Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.
Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;
Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;
Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.
4. Lupta împotriva corupției
Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile. Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;
Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;
Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și al capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.
Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
