-7.9 C
România
17 ianuarie 2021
Robert Turcescu, dezvaluiri despre Mihai Tanjala, Grupul de la Monaco, Grupul lui Basescu si Grupul SIE
Social

Robert Turcescu, dezvaluiri despre Mihai Tanjala, Grupul de la Monaco, Grupul lui Basescu si Grupul SIE

Jurnalistul Robert Turcescu continua seria dezvaluirilor pe blogul sau turcescu.ro. De aceasta data, datele il vizeaza pe Mihai Tanjala, fost ofiter de contraspionaj in Romania in perioada lui Nicolae Ceausescu, deputat (PDSR) si fondator dupa Revolutie a celebrei Doi si-un sfert. Tanjala este cautat de politisti dupa ce a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare pentru inselaciune. Robert Turcescu se declara revoltat de faptul ca Mihai Tanjala nu a facut nicio zi de inchisoare, desi are o condamnare de 5 ani, iar pe langa faptul ca nu a fost extradat in Romania nici pana astazi, mai este si proprietarul unui aerodrom in Statele Unite (in Florida, Virginia).

Postarea lui Robert Turcescu de pe blog este intitulata „Fugarul-condamnat Mihai Tânjală si detalii uluitoare despre un tun cu despagubiri. Nume grele din politica romaneasca, fata lui Vlad Soare, nevasta lui Costel Bobic, Crinuta Dumitrean-ANRP, documente in exclusivitate si doua intrebari care asteapta raspunsuri urgente”.

Potrivit lui Turcescu, Mihai Tanjala este urmarit de Politie pentru a fi bagat la inchisoare dupa a fost condamnat pentru inselaciune, insa fostul deputat PDSR a fugit din Romania in urma cu 3 ani, iar in prezent este proprietarul unui aerodorm in Florida.

Robert Turcescu aminteste, pe blogul sau, ca Mihai Tanjala a fost, dupa Revolutie, fondator al celebrei UM 0215 (cunoscuta ca Doi si-un sfert), deputat PDSR, om de afaceri controversat si pretendent al unor despagubiri cu titluri de proprietate avand o valoare care bate spre 100.000.000 de euro a fost condamnat la cinci ani cu executare in Romania.

Dupa ce s-a pronuntat sentinta, in decembrie 2011, Tanjala a fugit in SUA si acum este proprietarul unui aerodrom in Florida.

In dialogul cu Turcescu, Tanjala spune ca a revendicat proprietati de 100 de milioane de euro de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP), dar s-a lovit de piedici din partea fostei presedinte a ANRP, Crinuta Dumitrean, urmarita penal in dosarul in care a fost arestata si Alina Bica, fost procuror-sef al DIICOT.

HotWeek iti recomanda si: Care este adevarul in cazul Mircea Basescu. Cati bani a luat de fapt 

„Vorbim despre un personaj condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare de instantele romanesti, in decembrie 2011, dar care n-a facut nici macar o zi de puscarie. El se afla in SUA de aproape trei ani de zile, fiind proprietarul unui aerodrom in Florida. Marea intrebare ramine de ce nu este extradat in Romania nici macar la trei ani distanta de la condamnarea lui definitiva? Si as mai adauga inca una: cine este, de fapt, acest Mihai Tanjala?”, conchide ziaristul Robert Turcescu.

HotWeek va prezinta mai jos datele si interviul prezentat de Robert Turcescu pe blogul sau:

Averea Muschong, mostenitorii, Tanjala si Fabrica de Caramida

Mihai Tanjala, dupa cum veti vedea, a fost implicat intr-o afacere cu o miza uriasa, de peste 100.000.000 de euro. Daca ne luam dupa ceea ce afirma el, unii ar fi putut obtine chiar si dublul acestei sume daca tranzactia s-ar fi perfectat. E vorba despre deja “clasicele” tunuri cu titluri de proprietate.

In speta despre care vorbeste Tanjala, proprietatile in cauza i-au apartinut industriasului Jakob Muschong, născut la Kikinda (sau Chichinda), o localitate din Banatul Sârbesc, dintr-o familie cu tradiție în producția de cărămidă. Bunicii și străbunicii lui Muschong făceau cărămidă manual, în ateliere la marginea Lugojului. La vârsta de 20 de ani, Muschong se căsătorește cu Margareta Bohn, fata unui renumit industriaș german, specializat în producerea de țigle și cărămizi, care a construit fabrica de cărămizi de la Jimbolia, de la Cărpiniș și care avea mai multe fabrici în Europa.

La 20 de ani, Muschong și soția sa înființează firma “M. Bohn & Comp.” care construiește la 1888 o fabrică de cărămizi la Lugoj. După câțiva ani construiește aici o noua fabrică, iar mai apoi cumpără și fabricile concurenților săi. În 1908 firma își schimbă numele în “J.Muschong & Comp.”. Cărămida și țigla produse de Muschong erau de mare calitate și erau vândute în tot Imperiul Austro-Ungar, iar mai apoi și în România Mare. Muschong a construit mai multe fabrici în Banat dar și una la marginea Budapestei. Numele său s-a legat și de soarta Băilor Buziaș, pe care le-a cumpărat în 1906 și unde a amenajat stațiunea cu același nume. Stațiunea a fost în proprietatea familiei până la naționalizare în 1948. După Marea Unire de la 1918, autoritățile române au început anchetarea lui Jacob Muschong, considerând că se opune dezvoltării capitalului românesc. A fost ținta unei ample campanii de presă, au urmat controale ale autorităților financiare care au descoperit presupuse nereguli contabile în declarațiile de venit, considerând sumele investite de Muschong ca profit și obligându-l să plătească impozit pe ele.

HotWeek iti recomanda si: Americanofobia si euro-scepticismul, o amenintare la securitatea nationala a Romaniei? Citeste o teza controversata

La scurt timp, Muschong s-a stins din viață în urma unui infarct, pe 13 decembrie 1923, la reședința sa din Lugoj. Fabrica de caramida din localitate, care i-a apartinut lui Muschong, a ajuns la un moment dat in proprietatea lui Mihai Tanjala care a descoperit rapid ca adevarata afacere nu este fabrica in sine, ci o posibila afacere cu titlurile de proprietate detinute de mostenitorii lui Moschong pe averea avuta de familia acestuia la momentul nationalizarii din 1948. Tanjala i-a cautat, a gasit cinci dintre ei, de la doi a cumparat drepturile litigioase, iar cu ceilalti trei mostenitori a facut echipa cerind despagubiri pe averea Muschong de la stat, in bani sau in titluri de la Fondul Proprietatea. N-a reusit insa sa le obtina.

Cum a ajuns Tanjala sa revendice averea imobiliara a lui Muschong

Povestea acestor despagubiri, asa cum o relateaza Tanjala in interviul pe care i l-am luat e halucinanta. El invoca nume grele din politica romaneasca, dar si servicii secrete si internediari la granita cu lumea interlopa. Pentru unele dintre afirmatii, Tanjala mi-a trimis documente prin mail si le veti gasi publicate mai jos. Pentru altele, recunoaste el insusi ca nu are dovezi scrise, dar pare sa imbine destul de convingator adevarul cu fabulatia. Oricum, va invit sa priviti cu rezerve unele dintre afirmatiile lui Tanjala care nu pot fi probate. Nu uitati ca personajul este condamnat la cinci ani cu executare inca din decembrie 2011, dar ca tot de atunci sta bine-mersi in SUA, unde a devenit proprietarul unui aerodrom in Florida, transformindu-se in om de afaceri american. Si nu uitati ca trebuie sa aflam de ce nu a fost extradat nici pina la aceasta ora in ciuda faptului ca a fost dat si in urmarire generala. Dar pina atunci, iata interviul cu Mihai Tanjala despre afacerea “despagubirilor Muschong”. Plus, asa cum am zis, o serie de documente.

RT: Cum ati intrat in afacerea asta cu despagubiri, domnule Tanjala?

MT: Fabrica mea de caramida, vinduta de statul roman unui concern german si de concernul german mie, apartinuse in istorie acestui bogatas, Jakob Muschong, si fusese nationalizata. Si eu, fiind un iubitor al istoriei, am refacut galeria istorica a fabricii. Am zis, aceasta fabrica a fost construita de Muschong, a fost natioanlizata de comunisti, vinduta concernului german, vinduta lui Tanjala si asa mai departe… Am refacut istoria fabricii. In procesul de refacre a istoriei fabricii am dat de mostenitorii acestui creator, ne-am imprietenit si, cerind datele despre familie, unii dintre ei au zis venim cu tine, altii au zis iti vindem tie drepturile.

RT: Despre ce drepturi era vorba? Paminturi, case?

MT: Paminturi, case, despagubiri in bani, pentru ca unele dintre ele nu mai erau, au fost vindute de statul roman, era vorba de niste drepturi globale care se ridicau la niste sume importante, mult peste 100.000.000 de euro.

RT: Pina la urma n-ati recuperat aceste drepturi, inteleg. V-ati “lovit” de Crinuta Dumitrean de la ANRP?

MT: Nu numai! De toata mafia din Romania, pentru ca la aceste drepturi nu trebuia sa ai acces daca nu erai in carti. Cele trei grupari, “gruparea de la Monaco”, respectiv “gruparea lui Basescu” si “gruparea SIE” au facut imposibil sa te apropii de aceste lucruri.

RT: Cine s-a opus cel mai tare? Crinuta Dumitrean?

MT: Crinuta Dumitrean impreuna cu Mihai Priboi, nepotul lui Ristea Priboi, nu Priboi care a fost la SIE, ci baiatu’ lu’ frat-su, dar care era tot ofiter acoperit… Am facut greseala sa-l deconspir, chiar am scris in niste documente ca e ofiter acoperit si-au trebui sa-l ia de acolo.

RT: Si pentru ce serviciu lucra?

MT: Era chiar seful comisiei de acordare a despagubirilor. Crinuta Dumitrean ii cerea voie, nu putea sa miste de el, sa-si faca joburile ei, ca trebuia sa le faca pe ale lui SIE, prin Priboi Mihai.

RT: Vad ca tot pomeniti despre SIE. E atit de implicat SIE in tot acest proces al despagubirilor?

MT: Dom’le, ce n-ati inteles?! De la Revolutie pina astazi, tot marele jaf din Romania a fost facut de ofiterii acoperiti si informatorii lor din cele doua structuri de informatii!

RT: SIE si SRI?

MT: Probabil ca da… sectorul economic, zona acoperita. Ce nu va e clar din chestia asta? Eu apreciez si imi doresc din tot sufletul sa se faca fuziunea dintre cele doua servicii si sa plece de acolo cei doi asa-zisi generali facuti de Basescu, care sint, de fapt, manipulatorii de geamantane cu bani, respectiv Predoiu de la SIE si Coldea de la SRI.

RT: Va lansati in acuzatii grave! Nu e cumva o tensiune intre serviciul pe care l-ati pus dvs pe picioare, “Doi si-un sfert”, si celelalte servicii?

MT: N-as putea spune tensiuni… Dar, evident, fiecare dintre servicii, in incercarea de a-si face atributiunile a incercat sa culeaga informatii si din sectorul celuilalt. Si atunci, uneori, ne mai calcam pe picioare, se mai intersectau sferele.

Mihai Tanjala incepe sa vorbeasca la un moment dat despre presiunile la care ar fi fost supus pentru a-si vinde la un pret mic drepturile litigioase cumparate de la doi dintre mostenitorii lui Muschong. In discutie, Tanjala incearca sa faca o legatura intre condamnarea lui la cinci ani de inchisoare pentru jaful de la ICMUG si refuzul de a vinde aceste drepturi de despagubire unor persoane interesate sa le achizitioneze la un pret mult mai mic decit valoarea lor reala. Afirma chiar ca a ajuns sa fie condamnat pentru ca a refuzat sa cedeze afacerea cu despagubirile. In interviu vorbeste si despre niste “emisari” veniti in numele lui Mircea Basescu si al lui Traian Basescu, spune ca a facut un denunt la DNA in legatura cu aceasta speta si ca a trimis memorii chiar si la Cotroceni. Intr-o prima faza e aproape categoric, dar apoi incepe sa-si nuanteze discursul.

RT: Mi-ati spus ca ati fost “presat’ sa va vindeti drepturile litigioase cumparate de la doi dintre mostenitorii lui Muschong. Cind, cum, cine?

MT: Era in luna octombrie, inceputul lui noiembrie (2011 n.m) cind am fost contactat sa vind drepturile detinute pe Legea 10. Nu sint drepturi oarecare, pentru ca acel cetatean, Muschong, alaturi de Malaxa, de Auschnit si de altii, era unul dintre cei mai bogati din Romania. Eu am dobindit partial de la unul sau unii dintre mostenitori acele drepturi si alti mostenitori au ramas (in procesul de revendicare, n.m) si impreuna le-am solicitat. Mostenitorii au umblat cu mine permanent sa-si recupereze drepturile, eu am fost presat, am inclusiv contract semnat cu “grupul de la Monaco”, ca sa le vind drepturile lor!

RT: Cu cine a fost semnat contractul acesta?

MT: Cu Costel Bobic si cu altii! N-am vrut sa vind aceste drepturi, dar problema nu e “grupul de la Monaco”. Problema e ca in paralel cu “grupul de la Monaco” m-a contactat un oarecare X care mi-a spus ca vine in numele lui Mircea Basescu si al lui Traian Basescu si ca trebuie sa le vind, ca daca nu le vind o sa dau de dracu’. Si m-a pus dracu’ sa ma duc la DNA si sa fac un denunt penal impotriva lui Mircea Basescu si a lui Traian Basescu. Si dupa aia, in doua saptamini, am fost condamnat! Aceste documente exista in DNA.

Am senzatia unui scenariu de tip “Bercea Mondial- Mircea Basescu” asa ca insist sa aflu detalii. Mai ales ca am in minte in permanenta faptul ca vorbesc cu unul dintre “fondatorii” celebrei “Doi si-un sfert”:

RT: I-ati pomenit pe Mircea Basescu si pe Traian Basescu. La ce v-ati referit?

MT: Pai v-am spus foarte clar ca cel care m-a contactat sa vind drepturile mi-a spus ca vine din partea lor! Dupa care am facut denunt la DNA si un memoriu pe care i l-am adresat lui Basescu la Cotroceni. Am dovada si numarul de inregistrare. Si mi-a raspuns Piscociu, consilierul lui Basescu, ca memoriul meu a fost trimis la DNA, adica acolo de unde s-a dat ordin sa fiu executat.

Acuzatiile sint grave asa ca ii cer lui Tanjala o dovada care sa le poata proba. Nu are. Incep piruetele retorice:

RT: Dar cine era acela care v-a spus ca venea din partea lui Traian Basescu?

MT: Pai, nu… Era un tip care se prezentase cu numele, nu conteaza, Rahat in Ploaie, eu m-am dus la DNA si am zis, dom’le eu sint ofiter de informatii si uite ce spune jegosul asta, eu nu cred ca vine in numele lui Basescu, dati-mi tehnica operativa cu mine, m-am dus cu avocatul, aceasta discutie a avut loc cu avocatul de fata, procurorul mi-a spus dati-ne citeva zile, nu va mai intilniti cu el, nu m-am mai intilnit cu el, m-am dus peste citeva zile si mi-au spus “Domnu’ Tinjala, e neserios, nu va bagati!”. Eu ieseam din DNA, din nou, cu avocatul, si ala m-a sunat si ma astepta si m-am intilnit cu el si mi-a venit cu cineva de la una din directiile de informatii, de la SPP. Mi-a venit cu acel cineva de la SPP la intilnire, unde eu iarasi am fost cu avocatul. L-am sunat din nou pe procuror, m-am intors inapoi, mi-am completat plingerea si atunci mi-a spus, “Nu va e frica de ce faceti?”.

RT: V-a spus asta procurorul?

MT: Da! Avocatul meu e martor!

RT: Dar aveti vreo dovada ca personajul respectiv venea din partea lui Traian Basescu?

MT: Pai… dom’le, n-am, dar de ce dracu’ m-oi fi dus eu la DNA? Sa spun, uite dom’le ce pretinde asta, eu nu cred ca e din partea lui Basescu, dati-mi tehnica! Cind ei nu mi-au dat tehnica si procurorul mi-a zis chestia aia, i-am spus, domnu’ procuror, matale esti corupt? Ca procurorul m-a mai intrebat “Si de ce nu-ti vinzi drepturile, domnu’ Tanjala? Faci niste bani!”. Si i-am zis: matale esti cu spagarii? De ce eu nu pot sa-mi scot drepturile si altii trebuie sa le scoata? Ia matale plingerea asta si ocupa-te de ea si nu mai deconspira cazurile. Si atuncea el mi-a zis, “Nu ti-e frica?”.

Mai incerc o data sa obtin o proba. Fara succces, insa:

RT: Cine era procurorul de la DNA?

MT: Imi scapa, asta e singurul nume care chiar imi scapa si care nu cred ca-l am nici in hirtii, dar, poate, avocatul meu si-l aminteste… Dar, va spun, veniti incoace ca plecati cu sacul plin, va creste ratingul din nou, se asterne tacerea peste pornirea aia a dumneavoastra sufleteasca de a va auto-deconspira. Aia o sa fie nimic pe linga ceea ce aduceti!

RT: Nu va faceti dumneavoastra griji despre pornirile mele sufletesti si nici despre rating… Va atrag atentia insa ca ati lansat o acuza grava la adresa presedintelui Traian Basescu! O mentineti in continuare?

De data asta, Tanjala refuza sa mai fie categoric:

MT: Nu-l acuz direct nici pe Presedinte, nici pe frate-su, nici pe nimeni. Eu nu am dreptul, ca ofiter profesionist, sa fac acest lucru. Am facut precizarea ca la mine s-a prezentat un numit Florea X Ciprian si in legatura cu acest X eu m-am dus la DNA si am zis, dom’ne, asta pretinde ca e in numele presedintelui! Ei au zis da-ne o saptamina sa verificam, nu mai intra in legatura, n-am mai intrat, am respectat, dupa care, in realitate, deconspirasera cercetarea si mi-au zis mie stai departe, de fapt sa nu ma mai intilnesc cu asta, dar, de fapt, eu cum ieseam de la DNA, pe scari ala m-a sunat ala si a zis veniti incoace, ma astepta cu unul de la SPP. Pai, cu unul de la SPP insotitor nu te poate astepta cineva decit daca face parte din schema!

RT: Ce s-a intimplat pina la urma cu acele drepturi?

MT: Au fost verificate si sint verificate de DNA ca sa vada intii daca nu sint false ca si in alte asa-zise mosteniri, au vazut ca n-avem nicio problema, documentele sint in APAPS si asteptam cererile de despagubire, respectiv la ANRP si asteptam dispozitiile de contestare sau de despagubire. Dar, cel mai bine ar fi sa veniti aici, in America, aveti ce face, v-am spus, sute de pagini! O luam de la APAPS, o luam de la SIE, o luam de la 2009, de la inregistrarea mea, plingerea mea facuta la ICSID unde am devoalat mecanismul lor de furaciune si pe urma n-au mai timbrat, s-au speriat si eu am fost amenintat cu moartea, au zis ca am stricat o masinuta de un miliard de euro si n-o sa termin bine ca o sa fiu executat, asta e… Aceste documente exista, dom’le, exista dinainte sa fiu eu condamnat, nu-ntelegeti?

RT: Cu ce pret vi se propunea sa vi se cumpere acele drepturi?

MT: Cu un milion de euro.

RT: Si spuneti ca ele valoreaza o suta de milioane?

MT: Eu zic ca valoreaza mai mult! Din informatiile mele ei voiau sa le umfle cum le-au umflat pe ale lu’ rahatu’ ala de e arestat, voiau sa le umfle la 250.000.000 de euro si sa bage banii in buzunar!

RT: Sa revenim la contractul semnat cu “grupul de la Monaco”. Care era scopul acestui contract semnat intre mostenitorii lui Muschong si “grupul de la Monaco”?

MT: Ei (“grupul de la Monaco”, n.m) se angajau sa faca niste demersuri pentru care trebuia sa le dau un treizeci si ceva la suta din drepturi. In realitate era forma mascata a traficului de influenta si a coruptiei, pentru ca de ce ei puteau sa le scoata de la Crinuta Dumitrean si eu nu puteam?! Contractul de vinzare de drepturi il semna cine era imputernicita, Gabriela Maria Gyorbiro, urmasa lui Muschong, si cu mine pentru partea mea. Deci, noi eram vinzatorii. Cumparatorii erau fiica lui Vlad Soare, nevasta lui Costel Bobic si inca un tip insignifiant care era cu 5% sau cu 10% pe care mi-l bagasera ei la inaintare cum ca eu l-am contactat si el i-a adus pe ei dupa aceea… Numai ca n-au putut nici ei sa scoata drepturile, de foarte multe ori Costel Bobic spunindu-mi la intilnirile pe care le aveam ca trebuie sa vorbim cu Lenuta. A se intelege nevasta domnului Cocos, adica doamna Elena Udrea. Am inteles foarte clar ca se bateau doua gasti pe un ciolan foarte mare, si ca in timp ce se bateau doua gasti pe un ciolan foarte mare se intimplase ca o a treia gasca avea controlul, ca, de fapt, cele doua gasti, cind deranjau, intervenea gasca lui SIE prin Priboi (Mihai Priboi, n.m.) si cum gasca SIE avea controlul in institutie, (ANRP, n.m) prin ofiterii plasati acolo, ii mai “recolta” din cind in cind sau le impiedica visul… Si asa s-a intimplat, asta e viata!

RT: Costel Bobic avea vreo legatura cu SIE sau cu vreun serviciu de informatii?

MT: Nu cred ca avea una directa, el are mai pe sus, asa, ca el mai vine pe aici, prin America, prin Long Island, prin altele, mai de sus, gasca de la Monaco si asa mai departe. Ei se laudau ca ei pun presedinti si dau jos presedinti si prim-ministri si asa mai departe. Chiar foloseau niste expresii triviale la adresa unor persoane in functie sau care au fost in functii.

Dupa o ora de convorbire telefonica inregistrata am oprit interviul cu Tanjala. Conversatia a continuat insa, la intiativa lui, prin sms si mai apoi prin e-mailuri. Va reamintesc, in cazul in care ati pierdut cumva informatia, ca vorbim despre un personaj condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare de instantele romanesti, in decembrie 2011, dar care n-a facut nici macar o zi de puscarie. El se afla in SUA de aproape trei ani de zile, fiind proprietarul unui aerodrom in Florida, Virginia. Marea intrebare ramine de ce nu este extradat in Romania nici macar la trei ani distanta de la condamnarea lui definitiva? Si as mai adauga inca una: cine este, de fapt, acest Mihai Tanjala?

Stiri pe aceeasi tema

Statia de metrou Piata Unirii, evacuata din cauza unui colet suspect

Cristiana Petrariu Bota

Gheorghe Dinca si-a recunoscut ambele crime. Ce a facut cu cadavrele celor doua fete, Alexandra si Luiza

Ioana Badulescu

Romanul de la Helsinki care ajuta la prevenirea intrarii pe piata UE a produselor chimice periculoase

Cristiana Petrariu Bota

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult