România exercită o „preşedinţie din umbră” a Consiliului Uniunii Europene, de la 1 iulie, transmite ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu. Conceptul președinției din umbră e mai mult tehnic și menit să asigure continuitate, explică, la RFI, Mihai Sebe, expert în politici europene. Dincolo de prioritățile pe care și le-a stabilit, România va trebui să-și consolideze statutul, context în care disputele politice interne devin principala vulnerabilitate, adaugă Mihai Sebe.
De precizat că președinția Consiliului se asigură prin rotație între statele membre ale UE la fiecare 6 luni. În cursul acestei perioade de 6 luni, Președinția conduce reuniunile la toate nivelurile în Consiliu, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor UE în cadrul Consiliului.
Statele membre care dețin Președinția lucrează împreună îndeaproape în grupuri de trei, denumite „triouri”. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009. Trioul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru 6 luni.
Președinția este responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația UE, de asigurarea continuității agendei UE, a unor procese legislative bine organizate și a cooperării dintre statele membre.
Trioul actual este alcătuit din președințiile Estoniei, Bulgariei și Austriei.
Președințiile Consiliului până în 2020: Austria: iulie-decembrie 2018; România: ianuarie-iunie 2019; Finlanda: iulie-decembrie 2019; Croația: ianuarie-iunie 2020; Germania: iulie-decembrie 2020.
Mihai Sebe, la interviul acordat RFI: Va asigura o tranziție lină către președinția românescă a Consiliului Uniunii Europene, precum și o rodare a personalului care va fi implicat direct în exercitarea președinției.
Reporter: Spuneți că este o chestiune pur tehnică. Vrem, nu vrem, oricum preluam din umbră acest rol.
M.S: Este o chestiune tehnică, dar de asemenea o chestiune care ține cont de maturitatea noastră ca stat. Președinția, prin complexitatea sa, presupune, pe lângă pregătirile deja în curs, și o familiarizare din ce în ce mai intensă cu subiectele europene a funcționarilor români implicați în acest proces. Această președinția din umbră va asigura o tranziție lină, va garanta ca președinția României să fie o președinție de succes, în sensul în care vom prelua președinția la 1 ianuarie, având deja un background. De asemenea, trebuie să ținem seama că președinția României va fi marcată de evenimente importante, cum ar fi alegerile pentru Parlamentul European, care vor impacta ultimele două luni ale președinției, anume, mai și iunie. Cu cât începem mai repede și suntem mai familiarizați, cu atât șansele de a rezolva din ce în ce mai multe dosare legislative în timpul președinției României, vor fi mai mari.
Rep: Cât durează, ideal, să pregătești un astfel de mandat? România a dat semne că s-a implicat și că e pe drumul cel bun, că va fi o țară pregătită cu adevărat?
M.S: Durata medie de pregătire este de cel puțin un an, un an și jumătate. România a început pregătirile din 2016. În 2017 vorbim de pregătirea funcționarilor. Sunt convins că vom reuși să avem o președinție de succes. Vom face față cu brio provocărilor tehnice, fiind o țară care a abordat cu profesionalism această tematică. De alminteri, președinția nu este un simplu exercițiu individual. Presupune lucrul în echipă, atât la nivel național, cât și la nivel european. Împreună cu partenerii noștri vom reuși să abordăm toate temele propuse.
Rep: Mediul politic intern, Bucureștiul și trepidațiile de aici, nu cumva ne pun într-o lumină proastă? Vorbiți de un efort de echipă european, ori anumite declarații ale unor lideri politici par că s-au distanțat un pic de Bruxelles.
M.S: În opinia mea, principala vulnerabilitate a președinției noastre ar fi factorii interni. De asta contează foarte mult cum vorbim despre președinție și mai ales, cum vom ține președinția separată de controversele politice interne. Președinția este, în principal, o sarcină tehnică, chiar dacă are un substrat politic. În măsura în care vom reuși să ținem aceste aspecte tehnice departe dezbaterea politică internă, președinția va fi un succes.
Rep: Autoritățile române au transmis că acest mandat avea patru axe importante, axa economică, a siguranței, a acțiunii globale și sociale. Din exterior sună fad. Care ar trebui să fie concret obiectivele României, ceva palpabil?
M.S: Ca obiectiv principal ar trebui să ne consolidăm statutul și reputația noastră internațională. În acest fel, cele patru mari axe menționate, aflate încă în dezbatere publică și dezbatere parlamentară, reprezintă o șansă de a realiza ceva concret pentru noi ca țară, cât și pentru celelalte state membre.
Rep: Mai atrage atenția o declarație a Ministrului delegat pentru afaceri europene. „Este important pentru noi să fim conștienți că poate nu toată lumea și-ar dori ca președinția României să fie una de succes”. Ce credeți că vrea să spună Ministrul cu asta?
M.S: Trăim într-o perioadă competitivă în care atât diverse interese naționale, cât și regionale riscă să afecteze bunul mers al politicii europene. O președinție de succes ar trebui să țină seama de provocările mediului în care ne aflăm, fie că vorbim de Brexit, de problema migrației sau alte chestiuni similare. Cred că s-a referit la ideea de a ne pregăti temele cu profesionalism pentru a evita eventuale interferențe externe asupra președinției și pentru a face față provocărilor, dintre care o parte sunt avute în plan, iar altă parte pot să apară pe neașteptate. Această pregătire constantă are rolul de a ne ajuta să facem față provocărilor externe. România va trebui să țină seama de aceste viziuni concurente în încercarea de a oferi acea soluție acceptabilă pentru toate părțile, de a fi acel mediator onest. Poziția pe care România va trebui să o gestioneze va trebui să țină seama de aceste interese multiple. În măsura în care va reuși acest lucru putem vorbi de o președinție de succes.
Interviul integral poate fi ascultat pe site-ul RFI
