Romania imbatraneste! INS: Indicele de imbatranire demografica s-a accentuat in 2018. Suntem pe locul 18 in lume la declin demografic, alaturi de Siria

Ioana Badulescu
By Ioana Badulescu aprilie 27, 2018 00:33

Romania imbatraneste! INS: Indicele de imbatranire demografica s-a accentuat in 2018. Suntem pe locul 18 in lume la declin demografic, alaturi de Siria

Fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România: numărul cetățenilor trecuți de 65 de ani e cu 350 de mii mai mare comparativ cu numărul tinerilor, iar vârsta medie a trecut de 41 de ani. Deși tehnice, datele Institutului Național de Statistică (INS) scot în evidență un fenomen tot mai îngrijorător, mai ales că România este deja una din ţările cu cea mai înaltă rată a declinului demografic, potrivit Națiunilor Unite. În statisticile Națiunilor Unite, România ocupă locul 18 în lume în ceea ce privește declinul demografic și e alături de țări precum Ucraina, Siria sau Bulgaria.

Asistăm deja la consecințe. Iar efectele în plan social și economic se vor agrava, atrage atenția la RFI profesorul Mircea Coșea. Deficitul la fondul de pensii complică lucrurile. Importul de forță de muncă nu e o soluție miraculoasă. Iar România nu e oricum un stat capabil să gestioneze o creștere demografică, pentru că nu are infrastructura necesară, analizează Mircea Coșea:

Mircea Coșea: Noi am început să simțim efectul demografic de câțiva ani de zile, odată cu apariția a două fenomene. Primul este lipsa acută a forței de muncă. Se datorează migrației, asta este evident, dar și unei anumite lipse de populație educată aptă de muncă. Este foarte greu astăzi să pui pe picioare o afacere pentru că lipsește forța de muncă. Asta însemană că este începutul unei perioade în care trebuie să ne gândim la soluții alternative. Una începe deja să apară: importul de forță de muncă.

Reporter: Există o soluție miraculoasă, unică? În așa fel încât să zici “dacă aduc un nr X de imigranți, mi-am rezolvat problema”…sau e un cumul de soluții?

M.C.: Este un cumul de soluții. Importul de forță de muncă nu e un panaceu. Pe de o parte aduce avantajul apariției unui potențial de forță de muncă. Pe de altă parte dezvoltă probleme de ordin social, cultural. De ordinul acomodării cu legislația internațională. Deci sunt probleme care trebuie rezolvate în timp. Nu sunt soluții miraculoase. Dar la un moment dat ai nevoie de ele. Al doilea fenomen care a apărut și care arată că suntem deja în plata facturii despre care vorbiți e deficitul de la fondul de pensii.

Rep.: În Uniunea Europeană, în ultimii zece ani, a avut loc și o oarecare canibalizare? În sensul în care state mai bogate din vest au profitat de integrarea României și Bulgariei și au luat apoi forță de muncă din est?

M.C.: E un lucru care se spune mai rar și e bine că îl aduceți în evidență. De obicei se vorbește că intregrarea a avut la bază nevoia de extindere a pieței. (…) Dar a avut la bază și nevoia de forță de muncă ieftină și calificată. Pentru că la data accesului la UE al unor țări ca România, noi încă dispuneam de forță de muncă foarte calificată pe care o doreau ceilalți. Și o doreau mai ales în condițiile în care au apărut anumite distorsiuni în acoperirea cu forță de muncă în țările dezvoltate.

Rep.: Aș face o paranteză și v-aș adresa o întrebare delicată: Credeți că a contat și faptul că puteam livra și forță de muncă creștină?

M.C.: Da. (…) Problema să zicem a șocului de culturi începe să apară în mod evident în țări care într-o anumită perioadă au avut o politică de acces să zicem nelimitat a unor populații de religie musulmană care încep acum să fie privite cu mai multă seriozitate din punct de vedere al grelei încadrări în cultura și regulile europene. Nu mai punem la socoteală și terorismul. Deci da, sigur că da. Și dacă vreți să intrăm mai în amănunt sunt studii care arată că populațiile de migratori din țările central și est-europene mai bine primite în țările occidentale sunt cele creștine, dar catolice.

Rep: Revin la România. E criză de locuri în creșe și grădinițe. Sunt probleme mari de infrastructură. E România o țară pregătită să facă față unei creșteri demografice de proporții? Dacă ar avea o baghetă magică și peste noapte am avea creștere demografică, am putea să o gestionăm?

M.C.: Nu. Pentru a ajunge la o creștere demografică reală trebuie făcute foarte multe lucruri și trebuie înțeles și impactul cultural. Înseamnă și emanciparea femeilor. Trebuie să spunem și asta. Femeile se emancipează. E un lucru bun, modern, de așteptat. Emanciparea lor însemană trecerea într-o categorie superioară de pregătire. Ori această carieră care este extrem de importantă pentru persoană, care îi aduce un venit și un statut social, limitează, să zicem, dorința de a avea copii. Și atunci vârsta la care femeile fac copii este din ce în ce mai mare. Acest impact cultural binevenit până la urmă limitează demografia. E un lucru care s-a petrecut în multe țări. Poate fi rezolvat prin măsuri de natură financiară, fiscală, managerială, instituțională. Ce înseamnă asta? Încurajarea femeilor să facă copii păstrându-le locurile de muncă, având o retribuție pe timpul sarcinii și post natal apropiată de ce era înainte. Cu alte cuvinte o responsabilizare a societății față de soarte viitoarelor mame și respectul față de carieră.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut la 110,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere. Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017, arată, tehnic, datele INS.

La începutul anului populaţia după domiciliu a scăzut sub 23 de milioane, cu populația urbană majoritară.La 1 ianuarie 2018 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani. Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%.

Toate aceste date statistice confirmă semnalele de alarmă trase de specialiști și chiar de Națiunile Unite. Primii explică declinul demografic prin cele două valuri migratorii: unul la începutul anilor 90 și un al doilea, masiv, produs odată cu intrarea în Uniunea Europeană. În egală măsură însă, din diferite cauze, de la cele economice la lipsa politicilor de stat de profil, cuplurile tinere evită să mai aibă copii sau amână tot mai mult momentul.

În statisticile Națiunilor Unite, România ocupă locul 18 în lume în ceea ce privește declinul demografic și e alături de țări precum Ucraina, Siria sau Bulgaria.

Asculta interviul integral pe site-ul RFI

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.