Romania traverseaza o criza a fortei de munca, cu precadere in industria turistica. Solutia, cresteri de salarii sau import de muncitori?

Ioana Badulescu
By Ioana Badulescu iunie 20, 2018 13:50

Romania traverseaza o criza a fortei de munca, cu precadere in industria turistica. Solutia, cresteri de salarii sau import de muncitori?

Pentru că se apropie sezonul vacanțelor, turiștii se pot gândi la felul în care vor arăta serviciile în România. La cum vor fi serviți în restaurante, la cât de curat va fi în camera de hotel și cât de amabil va fi personalul. Dacă îi ascultăm pe hotelieri nu avem prea multe motive de optimism în calitatea noastră de viitori turiști, scrie RFI. 

Motivul? România traversează o criză a forței de muncă în foarte multe domenii, dar cu precădere în industria turistică. O spun deschis chiar reprezentanțíi antreprenorilor din turism precum și cei din domeniul alimentației publice.

Acum, tema a intrat într-o altă fază. Reprezentanții mediului de afaceri pledează pentru aducerea de forță de muncă din străinătate, mai exact din afara Uniunii Europene. O posibilă sursă este Republica Moldova. Dar, de ani de zile, antreprenorii din turism cer o simplificare a avizelor de muncă pentru cetățenii din Republica Moldova, fără să se întample nimic notabil.

Aceeași situație este în ceea ce îi privește pe muncitorii din alte state din afara Uniunii Europene. Recent, reprezentanții industriei turistice au prezentat situația importului de forță de muncă. Patronatele cer ca muncitorii aduși în România din afara Uniunii Europene să poată fi plătiți cu salariul minim. Mohammad Murad, președintele Federației Patronale din Turismul Românesc a oferit un exemplu sugestiv: „vi se pare normal ca un muncitor necalificat venit din Etiopia sau dintr-o altă țară din afara Uniunii Europene să aibă un salariu de cel puțin 500 euro, iar un român să primească, pentru aceeași muncă, un salariu de 350 euro?”, se întreabă Murad.

Este vorba despre faptul că legislația îl obligă pe angajator să ofere unui angajat străin cel puțin un salariu mediu. Practic, muncitorii din import nu pot fi plătiți cu salariul minim. În plus, există contingente de muncitori străini care pot lucra în România, numărul acestora fiind stabilit de către autoritățile române. De fapt, legislația are ca efect protejarea locurile de muncă ale românilor. Dar, patronatele din industria turistică propun eliminarea acestor contingente.

La fel de adevărat este că salariile din industria de hoteluri și restaurante sunt mici. De ani de zile, salariile din acest domeniu sunt cele mai mici din sectorul privat. Nu a existat o lună din an măcar în care salariile din industria turistică să fi depășit un alt sector, adică să fi crescut măcar cu un loc.

Motivele salariilor atât de mici sunt clare. Munca la negru sau la gri este încă răspîndită în domeniu. Salariile mici sunt completate pentru anumite categorii de personal cu câștigurile obținute din bacșiș, care au un statut fiscal neclar. Adică, angajatorul pleacă de la ideea că salariul mic de pe hârtie este completat cu bacșișurile obținute de la clienți. În fine, o altă explicație oferită de antreprenori este aceea că industria turistică are nevoie de muncitori sezonieri, iar recrutarea lor, deplasarea și cazarea acestora în zonele turistice necesită costuri suplimentare.

În plus, unul dintre investitorii care dețin un lanț de restaurante a pus degetul de rană. Acesta a spus clar: nu se poate plăti unui chelner un salariu de 2.000 euro pe lună, atât timp cât meniul mediu pentru o masă de prânz este în valoare de 4 euro pentru o persoană.

Adevărata soluție trebuie să vină din ambele părți. Proprietarii de hoteluri și restaurante să crească salariile angajaților, iar statul să facă mai facilă angajarea de muncitori din afara țării.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.