SALARIZARE 2016. Noua lege a salarizarii si stabilirea unei noi grile de salarizare care sa elimine inechitatile din sistemul bugetar va fi o piatra de incercare pentru noul ministru al Muncii, Dragos Paslaru. Semnalul de alarma a fost tras, luni, de presedintele Klaus Iohannis, de ceremonia de depunere a juramantului in functia de ministru al Muncii.
SALARIZARE 2016. Legea salarizarii bugetarilor a devenit extrem de controversata, mai ales dupa ce un ministru a ajuns sa demisioneze cu scandal din cauza acestui proiect. Nici astazi nu avem o noua grila de salarizare pentru bugetari, desi au fost cel putin 10 proiecte pe noua lege a salarizarii, asa cum declara fostul ministru Ana Costea. Ieri, Iohannis a atras atentia asupra complexului de probleme din noua lege a salarizarii bugetarilor.
„Nu pot sa trec peste un intreg complex de probleme care va asteapta, si anume salarizarea bugetarilor. Situatia e complicata. De multi ani, guvernantii, parlamentarii incearca sa gaseasca solutii la aceasta problema, fara sa fi gasit pana acum una satisfacatoare pentru toata lumea.
Exista o mare asteptare pentru cresterea salariilor bugetarilor, exista o mare asteptare pentru eliminarea inechitatilor din domeniul salarizarii bugetarilor. Va doresc sa va aplecati asupra acestei chestiuni si sa gasiti o solutie buna, acceptata, care realmente imbunatateste situatia in acest domeniu. Mult succes si numai bine!”, i-a transmis presedintele noului ministru al Muncii, Dragos Paslaru.
Noua Lege a salarizarii, cel putin 10 variante
Ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante pe noua Lege a salarizarii, insa la final s-a ajuns la concluzia ca nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, dezvaluia, saptamana trecuta, ministrul demisionar al Muncii, Ana Costea.
Vezi si: Proiectul Ordonantei privind salarizarea bugetarilor trebuia sa intre in vigoare de la 1 august 2016
Noua Lege a salarizarii – Ordonanta prevedea cresteri doar pentru cei din partea de jos a grilei de salarizare
„In total, ministerul Muncii a elaborat cel putin zece variante ale legii salarizarii, obiectivele acestora variind mult in functie de cifrele avansate de Ministerul de Finante”, sustinea Costeai. In final s-a ajuns la concluzia ca, deocamdata, nu exista fonduri suficiente pentru eliminarea simultana a disfunctionalitatilor dintre institutii, cat si din cadrul institutiilor.
„S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonante de urgenta care trebuia sa usureze aplicarea unei viitoare legi a salarizarii. S-a spus ca aceasta ordonanta a fost elaborata de Ministerul de Finante si de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amanunte. Ministerul de Finante a comunicat Ministerului Muncii suma disponibila pentru aplicarea acestei ordonante, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a inceput elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia ca aceasta ordonanta poate sa elimine partial doar disfunctionalitatile din cadrul unor institutii, nu dintre institutii. Ordonanta prevedea cresteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei. De asemenea, s-a impus ca raportul dintre salariul minim si cel maxim sa fie stabilit la 1/12. Ordonanta prezenta unele riscuri legislative in aplicare, lucru pus in evidenta atat de ministrul Muncii, cat si de partenerii sociali la intâlnirea Consiliului National Tripartit. Pentru ca a considerat ca dezavantajele aplicarii acestei ordonante sunt mult mai mari decât avantajele aplicarii ei, ministrul Muncii a decis sa isi asume in fata partenerilor sociali renuntarea la acest proiect de act legislativ”, precizeaza documentul.
Noua Lege a salarizarii prevedea salarii majorate pana in 2020
Ministrul Muncii, Ana Costea, si-a dat demisia, joia trecuta, de la Ministerul Muncii. Costea a amenitat anterior, dupa negocierile de martea trecuta cu sindicatele pe ordonanta privind salariile bugetarilor, ca fie proiectul va fi retras in prima sedinta de guvern, fie ea isi da demisia.
