Saptamana Patimilor – Miercurea este dedicata amintirii femeii pacatoase

Saptamana Patimilor incheie perioada de pregatire  sufleteasca care precede intampinarea cu buna cuviinta a celei mai mari sarbatori crestine, Invierea. Miercurea este dedicata amintirii femeii celei pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos.

Luni, in Saptamana Patimilor s-a facut pomenirea lui Iosif cel prea frumos, ucis de fratii sai, dar si referire la smochinul neroditor.

Marti s-a facut pomenirea celor zece fecioare. Daca istoria vietii lui Iosif ne indeamna sa traim in “curatie”, iar pilda smochinului neroditor ne sugereaza acumularea rodului duhovnicesc, pilda celor zece fecioare ne tine treaza datoria vegherii necontenite pentru a intampina Invierea prin fapte bune.

Miercurea este dedicata amintirii femeii celei pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos.

Vezi si: Citate ARSENIE BOCA. Cele mai intelepte sfaturi ale parintelui Arsenie Boca despre viata si moarte

Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care mantuitorul a instituit Taina Tainelor, Sfanta Euharistie si rugaciunea arhiereasca, inainte de Patimi, in care accentul cade pe iubire – ca fundament al noii invataturi si pe unitatea celor care cred in Hristos.

In Vinerea Mare se face pomenirea sfiintelor, infricosatoarelor si mantuitoarelor Patimi ale Mantuitorului Hristos si a marturisirii talharului celui recunoscator care a dobandit raiul.

Sambata, in ultima zi a Saptamanii Patimilor, luam parte si ne aducem aminte de ingroparea Mantuitorului Iisus Hristos si de ridicarea la viata vesnica.

Caracteristica esentiala a acestei saptamani premergatoare Invierii Domnului este  data insa de slujbele divine deosebite ce se savarsesc in acest interval de timp si care ii dau caracterul de unicitate. Este vorba, in primul rand, de minunatele slujbe ale deniilor, adica acelor servicii divine cu caracter de priveghere, care se savarsesc seara si care de fapt sunt utrenii de a doua zi. Ele ne duc cu gandul la primele veacuri crestine, cand cultul divin se savarsea seara, spre ziua urmatoare, creand acea atmosfera de mai apropiata comuniune cu Dumnezeu si de meditare la viata de apoi.

 Foto: ziuanews.ro