Partidele îşi fac planuri pentru alegerile parlamentare din toamnă. PNL şi PSD curtează intens UNPR, Nicuşor Dan vrea să unească toate formaţiunile nou apărute sub umbrela Uniunii Salvaţi România, iar partidului lui Traian Băsescu refuză orice colaborare. Alegerile parlamentare sunt cea mai importantă miză politică, pentru că majoritatea va forma viitorul Guvern, noteaza Digi 24 pe pagina online.
Conştienţi că au nevoie de aliaţi pentru a obţine cât mai multe mandate la alegerile din toamnă, liberalii au lansat o invitaţie la dialog.
„Mandatarea mea și a copreședintelui Vasile Blaga pentru a iniția niște discuții cu partidele politice parlamentare, pentru a vedea cum vom genera o platformă care să obțină rezultate la toamnă așa cum trebuie”, spune Alina Gorghiu, copreşedinte PNL, citata de Digi 24.
Prima formaţiune care a răspuns a fost UNPR. Valeriu Steriu a fost prezent, în aceeaşi zi, şi la sediul PNL, dar şi la aliaţii din acest moment, PSD.
„Domnul Steriu a fost prezent azi la discuție cu noi. Am înțeles că a acceptat din bun simț să se întâlnească cu cei doi de la PNL, cu cei doi semipreşedinţi. Dacă se încheie o alianță locală între PNL și UNPR înseamnă că nu mai există PSD-UNPR, dar din moment ce domnul Steriu este în sediul PSD, cred că discutăm de alianțe PSD-UNPR”, spune Liviu DRAGNEA, preşedinte PSD.
Dacă poziţia UNPR este încă incertă, ALDE rămâne în continuare alături de PSD. Curtat şi el după ce a obţinut peste 6% la alegerile din 5 iunie, partidul lui Traian Băsescu refuză orice alianţă. Pe de altă parte, Nicuşor Dan încearcă să adune laolaltă toate formaţiunile noi. Colaborarea cu partidele deja consacrate rămâne în continuare exclusă.
Formaţiunile mici conduse de politicieni plecaţi din alte partide, precum PSRO al lui Mircea Geoană sau PND-ul lui Daniel Fenechiu, îşi negociază şi ele intrarea în Parlament.
Legea privind alegerile parlamentare prevede ca alegerile vor fi pe liste parlamentare, cu prag electoral de 5%, iar norma de reprezentare sa fie un deputat la 73.000 locuitori si un senator la 168.000 locuitori.
Potrivit acestei norme de reprezentare, ar urma sa fie 308 deputati, carora li se adauga cei 18 deputati ai minoritatilor, 134 de senatori si doar 6 parlamentari de diaspora (2 senatori si 4 deputati, mentinandu-se numarul actual al celor care ii reprezinta pe romanii din strainatate).
Legea alegerilor parlamentare: Vot pe liste si un numar mai mic de parlamentari
La ultimele alegeri parlamentare, din 2012, au fost alesi 412 deputati si 176 de senatori, insa acestia au fost alesi in baza votului uninominal prin compensare, introdus in 2008, sistem care prevede ca intra direct in Parlament candidatul care a castigat 50% plus unu din voturile exprimate in colegiu, la care se adauga un sistem de redistribuire a mandatelor, in functie de procentele obtinute de partide la nivel national.
Potrivit noii legi, se revine practic la sistemul electoral practicat pana in 2008. Parlamentul a modificat si legea alegerilor locale, astfel incat, in 2016, presedintii de consilii judetene nu vor mai fi alesi nici ei prin vot direct, uninominal, ci prin votul secret al majoritatii consilierilor, iar primarii vor fi alesi intr-un singur tur de scrutin.
