7.6 C
România
17 octombrie 2021
Sedinta CSAT de urgenta pe tema deciziei CCR privind interceptarile SRI in cercetari penale. UPDATE
Breaking News

Ordonanta interceptarilor, avizata de CSAT si adoptata de Guvern. Ministrul Justitiei: SRI poate face interceptari in conditii speciale

CSAT a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă care oferă o soluţie „în acest moment, pe termen scurt” pentru organele judiciare, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. Ulterior, ordonanţa de urgenţă a fost adoptată de Guvern, transmite Digi 24. Declaratiile facute de Klaus Iohannis si ministrul Raluca Pruna le vedeti mai jos.

ACTUALIZARE 22.30. Declaratiile ministrului Justiţiei, Raluca Prună:

„Pentru a pune în acord decizia Curţii, guvernul a adoptat ordonanţă de urgenţă, pornind de la principiul că avem o infrastructură care poate face interceptările şi aparţine SRI. A două premisa este că am dorit să venim deîndată cu o soluţie, care să facă imposibilă sincopă în actul de urmărire penală. Societatea românească trebuie să facă o dezbatere cu privire la ce fel de arhitectură doreşte în continuare.

Am modificat prin OUG patru acte normative: Codul Procedura Penală art. 142, alin 1 şi 2. Am pus în alin. nou că procurorul sau organul specializat din cadrul poliţiei folosesc nemijlocit sisteme tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure confidenţialitatea datelor.

Plecând de la infracţiunile prevăzute în titlul 10 din Codul Penal, privind siguranţă naţională (trădarea, spionajul, terorismul) şi de la faptul că SRI e abilitat pe aceste mandate, am dat o nouă definiţie, am clarificat ce înseamnă organe de cercetare penală specială, am scris „şi pentru infracţiuni de terorism pot fi puse în aplicare mandate de supraveghere tehnică”.

Am modificat şi legea 304. Am instituit control judecătoresc asupra supravegherilor tehnice, se va realiza de preşedintele ICCJ sau un judecător desemnat. A două modificare: Ministerul Public să fie autorizat să deţină mijloace adecvate. Până acum, numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o infrastructură, MP neputând să deţină structuri de interceptare. Deschidem cadrul dezbaterii viitoare, dacă se va decide să avem o structura, putem crea cadrul. În cadrul MP pot funcţiona prin detaşare ofiţeri şi poliţişti prin detaşare, creând o simetrie cu ce are acum DNA.

Al treilea act normativ modificat este legea DIICOT. Creăm posibilitatea să funcţioneze prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară.

Am modificat legea SRI, 14/92, art. 8, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor e desemnat cu scopul de a obţine informaţii în domeniul securităţii. Am completat că la cererea organelor de urmărire penală, centrul asigura acces „nemijlocit şi distinct”. Intervenţia umană trebuie să fie exclusiv de organele de urmărire penală.

Am mai modificat încă un articol, prin excepţie de la regulă organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut de art. 55 CPP. Am asigurat continuitatea mandatelor de siguranţă naţională.

Am conlucrat cu toate parchetele, cu SRI şi ICCJ. Mulţumesc tuturor şi Ministerului de Interne care a înţeles că urgenţă e atât de mare încât nu aveam altă soluţie decât prin detaşarea unor poliţişti care să aibă exclusiv competenţe de poliţie judiciară.

Pentru a fi efectivi, s-a adoptat o HG care stabileşte nr. de poliţişti în cadrul MP şi DNA, câte 40 de posturi pentru fiecare. Posturile pentru DIICOT, tot 40, au fost introduse prin OUG. E o chestiune de tehnică legislativă”.

La finalul conferinţei de presă, Raluca Prună a fost solicitată să facă precizări privind SRI: „E legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile menţionate din titlul 10 din codul penal la care se adaugă şi terorismul. Ţinând seama de agenda europeană, trebuie să asigurăm continuitate. În mod limitativ prevăzut de lege, SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind un organ de cercetare specială în limitele definite de actualul CPP nu am inovat, am clarificat. Trebuie să fim mai scrupuloşi cu modul în care asigurăm protecţia cetăţeanului”.

ACTUALIZARE 21.50. Ordonanţa interceptărilor a fost aprobată. Mai jos va prezentam declaratiile presedintelui Klaus Iohannis.

„Sunt două aspecte importante: Primul ţine de respectarea deciziei CCR şi de nevoia de a pune în acord legislaţia cu decizia, asta e clar. Al doilea ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiţia să îşi facă datoria, fie în cazuri de corupţie, fie de securitate naţională.

Ca preşedinte m-am angajat să fiu garantul funcţionării statului de drept în România. Guvernul a propus un proiect de OUG – este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare, ulterior, forul legislativ poate avea în vedere soluţiile.

Sunt opinii conform cărora activitatea parchetelor ar fi afectată din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală şi al administrării unui probatoriu complet. OUG vine să răspundă aceste preocupări.

CSAT a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de Guvern va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară”, a declarat Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT.

Varianta finală a OUG privind interceptările modifică şi Legea DIICOT

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind interceptările discutat în CSAT va avea ca elemente noi faţă de varianta deja vechiculată modificarea unei a patra legi, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT precum şi un set nou de modificări în Legea organizării judiciare referitoare la detaşarea unor ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public.

Ordonanţa mai prevede prevede un termen de 30 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru suplimentarea numărului de posturi din Ministerul Public, relatează News.ro.

În Legea privind organizarea judiciară este introdus un articol nou care prevede că, în vederea realizării supravegherii tehnice, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub conducerea şi controlul procurorilor.

Detaşarea acestora va fi făcută la solicitarea Procurorului General al Parchetului ICCJ de către Ministrul Afacerilor Interne pentru 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

Încetarea detaşării înainte de termen se poate dispune prin ordin motivat al procurorului general. Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi nicio însărcinare de la organele ierarhic superioare, iar dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii.

STIRE INITIALA. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) se reuneste, vineri, in sedinta de urgenta, pentru a discuta efectele deciziei CCR privind interceptarile SRI in cercetari penale. La sedinta CSAT va participa si presedintele Klaus Iohannis, cre se intoarce vineri din vizita in Israel si Palestina.

Administratia Prezidentiala a precizat, ieri, ca CSAT se va reuni vineri seara in sedinta pe tema deciziei Curtii Constitutionale privind interceptarile. Dupa sedinta CSAT presedintele Klaus Iohannis va face declaratii de presa. Sedinta urmeaza sa aiba loc imediat dupa intoarcerea sefului statului din vizita in Israel si Palestina.

CCR a publicat, miercuri, motivarea prin care a fost declarat neconstitutional un articol din Codul de Procedura Penala ce permitea SRI si altor servicii secrete sa faca interceptari in dosarele instrumentate de procurori.

Zeci de inculpati in diverse cazuri de coruptie au contestat deja interceptarile facute de Serviciul Roman de Informatii, in dosarele lor penale aflate pe rolul instantelor.

Judecatorii vor fi cei care vor accepta cererea sau o vor respinge. In acelasi timp, dependenti in mare masura de supravegherile tehnice ale serviciului secret, procurorii incearca sa gaseasca solutii ca sa-i poata monitoriza pe suspecti cu alte resurse.

In zeci de procese aflate pe rolul instantelor, avocatii au cerut ca interceptarile folosite in dosarele clientilor sa nu mai faca parte din probatoriu. Iar acesta, spun procurorii DNA, este doar inceputul.

Vezi si: Care vor fi efectele deciziei CCR privind interceptarile SRI? Judecator UNJR: Se va stabili de la caz la caz

SRI nu mai poate face interceptari pentru DNA. Cum motiveaza CCR aceasta decizie

Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstitutional un articol din Codul de procedura penala care permitea SRI sa faca interceptari in dosarele instrumentate de DNA si alte parchete. Potrivit deciziei, luata cu majoritate de voturi, CCR arata ca nicio reglementare din legislatia nationala in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedura penala, nu contine vreo norma care sa consacre expres competenta unui alt organ al statului, in afara organelor de urmarire penala, de a efectua interceptari, respectiv de a pune in executare un mandat de supraveghere tehnica, arata Agerpres.

Cel mai puternic efect al deciziei este ca se aplica proceselor aflate pe rol, ceea ce inseamna ca probele obtinute prin interceptari facute de SRI sau alte servicii se informatii nu vor mai fi luate in calcul de judecatori.

Decizia nu se aplica insa dosarelor in care au fost pronuntate solutii definitive, condamnatii in aceste spete neputand cere revizuirea sentintelor, cu o exceptie: daca au ridicat exceptii similare de neconstitutionalitate pana la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial.

Un alt efect al deciziei CCR este ca, in acest moment, procurorii nu mai pot apela la SRI sau alte servicii de informatii pentru interceptari. Daca in cazul DNA exista posibilitati tehnice, in cazul DIICOT sau Parchetului General, procurorii nu au tehnica necesara pentru a realiza interceptarile.

HotWeek.ro este un site exclusivist, care militeaza pentru promovarea valorilor. Daca te-ai saturat de titluri senzationale, te asteptam sa revii pe hotweek.ro! Ne poti urmari si pe FacebookTwitter sau Google Plus. Daca vrei sa ne scrii, foloseste adresa hotweek.ro@gmail.com.

Stiri pe aceeasi tema

Biroul Electoral Central a amanat pentru miercuri decizia de renumarare a voturilor de la Sectorul 1

Cristiana Petrariu Bota

UE a aprobat vaccinul anti-coronavirus produs de BioNTech si Pfizer

Cristiana Petrariu Bota

Armata a iesit pe strazile din Romania, in contextul starii de urgenta. Autoritatile sustin ca nu sunt motive de panica

Cristiana Petrariu Bota

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult