Stanislav Groppa, medic in Rep. Moldova: Profesia de medic este mai mult decat o meserie, mai mult decat o arta
Externe

Stanislav Groppa, medic in Rep. Moldova: Profesia de medic este mai mult decat o meserie, mai mult decat o arta

Academicianul Stanislav Groppa a implinit, pe 15 mai, varsta de 60 de ani. Cu acest prilej, ziarul Literatura si Arta din Republica Moldova a publicat un interviu cu ilustrul medic si om de stiinta Stanislav Groppa, pe care il republicam in cele ce urmeaza.

Intr-un context medical dominat in Romania de scandaluri, incercam sa tragem o privire la vecinii nostri de peste Prut, sa aflam  cum este privit acolo sistemul medical. Asa aflam ca si in Rep. Moldova, sanatatea sufera de niste boli, insa medicii incearca sa nu uite ca au misiunea de a sta la straja sanatatii.

„Noi, medicii facem tot posibilul ca sa-i intoarcem omului sanatatea si sa-i redam increderea intr-o viata mai buna. Din pacate medicul, nu tot timpul este apreciat la justa lui valoare”, spune academicianul Stanislav Groppa.

Medicul Stanislav Groppa sustine ca profesia de medic este mai mult decat o meserie, mai mult decat o arta, ba chiar are ceva din harul divin. Dar sa aflam mai multe despre medicul basarabean Groppa si sa citim interviul.

Născut la 15 mai 1956, în satul Verejeni, Otaci, Stanislav Groppa a avut o carieră fulminantă. Absolvent al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu ” (USMF), la vîrsta de 29 de ani devine doctor în ştiinţe medicale şi prorector, la 35 – doctor habilitat şi la 39 de ani i se conferă titlul de profesor universitar. În 2007, devine membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei și în 2012 – membru titular al AȘM. Din 2014, este vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei.

Actualmente, este şef al Catedrei neurologie şi neurochirurgie a USMF, pe care a fondat-o în 1995, devenind şi directorul Clinicii Neurologie, Neurochirurgie a Institutului de Medicină Urgenta.

– Domnule academician, într-un interviu afirmaţi că tatăl Dvs. a spus că medicul pentru el era pe lîngă sfinţi. Mai este actuală această constatare a lui?
– Trebuie să spun că tata avea o atitudine deosebită faţă de medic. Pentru că de acesta depinde sănătatea omului, viaţa lui, în ultimă instanţă. Eu mi-am asumat această încredere şi i-am urmat sfatul.

– Cum este tratat medicul astăzi?
– Ca şi întreaga societate, care suferă şi ea de nişte boli. Noi, medicii, avem misiunea de a sta la straja sănătăţii. Facem abstracţie de atmosfera din societate şi-i acordăm pacientului primul ajutor – ca să devină sănătos, un om integru, pentru a munci şi a fi de folos societăţii. Noi, medicii facem tot posibilul ca să-i întoarcem omului sănătatea şi să-i redăm încrederea într-o viaţă mai bună. Din păcate medicul, nu tot timpul este apreciat la justa lui valoare.

– Societatea noastră, în condiţiile de astăzi, este foarte stresată, iar dvs, vă preocupaţi de bolile sistemului nervos. În ce măsură vă reuşeşte ca să îmbunătăţiţi situaţia în acest domeniu?
-Spre marele nostru regret, oamenii nu conştientizează faptul că una dintre cele mai mari valori ale vieţii este sănătatea. Noi, medicii, cel puţin cei de la clinica pe care o conduc, facem tot posibilul ca să-i reîntoarcem omului ceea ce a pierdut – sănătatea, să aibă o mai mare încredere în viaţă şi să-şi depăşească depresiile în care se află uneori.

– Adică, medicul de astăzi, în clinica dvs. lecuieşte şi sufletul?
-Nu ştiu dacă aş putea spune aşa, dar cert este faptul că noi avem grijă şi de sufletul omului şi facem totul ce ne stă în măsura posibilităţilor, ca orice bolnav atunci cînd se află în tratament, să uite de toate necazurile vieţii sale.

-Cum aţi reuşit că creati o clinică de talie mondială?
– Am căutat posibilităţi ca să înzestrăm clinica cu cele mai performante tehnici. Am obţinut acest lucru graţie unui şir de granturi naţionale şi internaţionale. Astăzi dispunem de tehnologii performante pentru a stabili diagnosticul bolnavului si tehnologii noi pentru tratament. Deosebit de importante sunt noile posibilităţi de tratament modern al accidentului vascular cerebral prin tromboliza, sau microchirurgie vasculara. Astăzi, putem obţine rezultate performante în tratamentul unor maladii precum ar fi: epilepsia, migrena, boala parkinson, scleroza multiplă ş.a.

– Şi totuşi…?
– De fapt, crearea unei clinici de excelenta de neurologie şi neurochirurgie a fost si este visul vieţii mele. Mă bucur că am avut înţelegerea si susţinerea instituţiei noastre pe parcursul anilor si de asemenea am beneficiat de colaborări internaţionale cu clinici si laboratoare de excelenta. Rezultatele noastre obţinute sunt înalt apreciate. Ca exemplu ne poate servi vizita si concluziile unui mare clinician, savant neurolog – preşedintele Academiei Europene de Neurologie, Domnul Profesor Gunther Deuschl, care anul trecut a vizitat clinica noastră. Prin urmare, noi am reuşit să dotam si sa implementăm metode ce permit integral examinarea sistemului nervos, precum stimularea magnetică transcorticală, angiografie cerebrala, rezonanţa magnetica, electroencefalografie monitorizare si de înaltă densitate, potenţiale evocate ş.a. Pentru noi important este faptul reformării si ajustării sistemului de sănătate pentru obţinerea asigurării sănătăţii integral a populaţiei din Tara cu specialişti dotaţi si tehnologii performante.

– Aş dori să vă întreb, ce înseamnă importanta studierii durerii?
– Aspectele neurobioloigice ale acestui proces constituie un cîmp de preocupare a mea şi a colectivului pe care îl conduc. Este o direcţie nouă de cercetare, problemă devenită stringentă odată cu dezvoltarea umana, tehnologizarea societăţii şi apariţia diverselor calamităţi naturale. Dreptul fundamental al omului este de a nu suferi durere, de a fi protejat si tratat. Durerea necesită să fie tratată şi combătută, iar pentru aceasta se necesita cunoştinţe vaste ale verigilor si mecanismelor patogenice.

– Deoarece sunteţi în preajma unei aniversări, aş vrea să vă întreb şi despre familie. Acolo, unde academicianul devine un om simplu al casei, al celor dragi.
– M-am născut într-o familie cu principii morale bine definite, în care munca, cinstea, onestitatea, dragostea faţă de neam şi de carte erau valori sfinte. În familia bunelului de pe tată au fost mai multe generaţii de cărturari. Fratele bunelului, Vasile , a absolvit Facultatea de Medicină din Odesa, în 1913. Bunelul Gheorghe era ţăran, dar a fost primar în perioada interbelică . Tata a fondat şcoala medie, pe care a condus-o timp de cinci decenii. Am crescut într-un sat de gospodari care puneau preţ pe valorile supreme umane, valori pe care m-am străduit să le cultiv şi să le transmit feciorului şi acum nepoţilor.

– Dar cum este satul astăzi?
– Voi răspunde cu cuvintele unui vecin de-al meu, car mi-a spus:; ” Domnule profesor, atît de mult îmi place satul nostru, mai cu seamă primăvara-vara. E atît de verde, că îţi pare că treci printr-o pădure”. Pe de altă parte, te apucă tristeţea singurătăţii, deoarece satul e pustiit şi nu mai este cel de altădată,cu toate că au rămas aici cei mai sfinţi, durabili şi iubitori de leagăn.”

-De ce aţi ales medicina?
-N-am ales-o, cred ca acesta mi-a fost destinul. În anii de şcoala visam la o carieră în sfera de cercetare, îndeosebi în domeniul chimiei. Urma să plec la studii la Universitatea ” M.V. Lomonosov” din Moscova . Medicina am ales-o la sugestia tatălui meu, pentru care medicul era pe lîngă sfinţi si cărui ii sunt profund recunoscător. Pentru că nu există un lucru mai scump decît cel de a salva viaţa şi a-i dărui sănătate unui om.

– Ce şi cine v-au format ca personalitate?
-Familia, şcoala şi facultatea, dar şi setea de a cunoaşte. La institut am avut parte de profesori enciclopedişti, discipoli adevăraţi ai lui Hipocrat: Vasile Anestiade, Nicolae Testemiţanu, Andrei Zorkin, Efim Muhin, Natalia Gheorghiu, Constantin Ţîbîrnă, Gheorghe Ghidirim, Andrei Banaru, Eugen Popuşoi şi , de asemenea, reprezentanţii şcolii de neurologie autohtone : Diomid Gherman, Mihai Casian, Boris Ianachevici, Vasile Raţă…

O amprenta deosebita in procesul de formare a avut si implicarea mea in activităţile obşteşti-organizatorice. La vîrsta de 22 de ani conduceam sindicatele studenţeşti de la Institutul de Medicina. În acea perioada s-au creat mai multe colective artistice, cărora ulterior li s-a conferit titlul onorific de colective populare. E vorba de orchestra de muzică populară dirijată de Gheorghe Banariuc, ansamblul vocal-instrumental „Bioton” în frunte cu Leonid Gorceac, ansamblul de dansuri populare condus de neobositul medic Gheorghe Ivanov, fanfara maestrului Dumitru Coman. Am construit un locaş de cultură unde am deschis clubul de estetică, club care astăzi poartă numele legendarilor Doinei şi Ion Aldea-Teodorovici. Aici sunt cîteva săli: sala naţională, cu un covor moldovenesc adus de la nordul Moldovei; sala „ Codru”, cu peisajul pădurilor noastre seculare; sala cu cămin şi o sală mare disco, unde aveau loc manifestările culturale mai mari. Cuvintele rock şi disco le-am scris cu litere latine. Atunci, în 1982, a reapărut pentru prima dată alfabetul latin într-o instituţie publică.

– Dar ca om de ştiinţă?
– Doctorantura şi post-doctorantura am făcut-o la Institutul de Medicină al Rusiei din Moscova, intr-o clinică de mare performanţă. Am avut parte de un conducător erudit, organizator al sistemului de sănătate, care a consolidat în jurul său o şcoală adevărată a ştiinţelor neurologice. E vorba de academicianul Levon Badalian, descendent dintr-o familie de medici renumiţi, tatăl lui absolvind acelaşi institut ca şi fratele bunelului meu – cel de la Odesa. Graţie acad. Levon Badalian, am reuşit să realizez mai multe lucruri pe care mi le-am dorit în viaţă. Aici am cunoscut performanţele ştiinţei, am cunoscut diferite personalităţi din diferite domenii de cercetare şi cultura. Ulterior au urmat numeroase stagiari si colaborări internaţionale.

– Nu regretaţi că aţi ales medicina în detrimentul chimiei?
– Nu regret. Medicina contemporana este o ştiinţa interdisciplinara, integrata din multe specialităţi; iar profesia de medic e mai mult decît o meserie, mai mult decît o artă. Are ceva din harul divin.

Sursa interviului: ipn.md

Stiri pe aceeasi tema

Apocalipsa in Australia! Incendiile au ucis aproape 500 de milioane de animale si pasari

Cristiana Petrariu Bota

Kosovo isi face armata nationala, decizia provoaca furia minoritatii sarbe si a Belgradului

Ioana Badulescu

Armata americana, replica la testul nuclear efectuat de Coreea de Nord. FOTO

Cristiana Petrariu Bota

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult