Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, considera ca Academia Romana s-a impus in cei 150 de ani de existenta ca un reper indispensabil al identitatii nationale a romanilor, ca o oglinda pe care natiunea a folosit-o pentru a se cunoaste pe sine si pentru a cere recunoastere din partea altora. Tocmai din aceste motive, Tariceanu subliniaza ca se cuvine ca Academia Romana sa devina locul central al dezbaterilor intelectuale
Prezent la sesiunea solemna dedicata marcarii a 150 de ani de existenta ai prestigiosului for de stiinta si cultura, Tariceanu a propus „o reflectie despre menirea istorica a Academiei si despre rostul ei democratic”.
„Potrivit intentiei fondatorilor sai, Academia Romana are misiunea si vocatia de a colecta si inventaria, de a prezerva, de a studia si de a include in circuitul universal al valorilor toate elementele patrimoniului cultural material si imaterial al Romaniei: limba si literatura, monumentele istorice si arheologice, izvoarele documentare si epigrafice, descoperirile stiintifice si cercetarile aplicate, tot ceea ce priveste creativitatea natiunii noastre pe care a acumulat-o de-a lungul istoriei si poate prezenta astazi in registrul excelentei”, a spus Tariceanu.
Vezi si: Noroc ca exista Tariceanu, altfel alegatorii liberali din Romania trebuiau sa emigreze la Polul Nord
Calin Popescu Tariceanu a subliniat ca, astazi, conservarea identitatii nationale este la fel de importanta ca asumare a unei identitati europene si ca afirmare a unei identitati democratice.
„Se cuvine, de aceea, ca Academia Romana sa devina in spatiul public locul central al dezbaterilor intelectuale, locul in care marile teme din societate pot fi examinate in deplina libertate si prin evocarea vocilor celor mai competente. Ca liberal, cred ca Academiei ii revine rolul de a promova in plan european cea de-a cincea libertate de miscare, adica libera circulatie a cunoasterii, a ideilor, a cercetatorilor si intelectualilor”, a mai spus Tariceanu.
„Academia Romana nu se poate sustrage obligatiei de a organiza si conduce cu neutralitate stiintifica dezbaterea publica despre cetatenia demografica, globalismul identitatilor colective, libertatea cuvantului, constitutionalism, reprezentarea politica, despre egalitatea de statut si de sanse a cetatenilor”, a mai spus Tariceanu.
