-1.1 C
România
25 noiembrie 2020
Breaking News Social

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu: Cred ca restaurarea monarhiei este salvarea noastra

În 20 mai 1914, în comuna sălăjeană Bobota se năștea marele om de stat Corneliu Coposu. Moștenirea sa politică poate fi rezumată în câteva idei: încredere în democrația parlamentară liberală, dorința ca România să devină parte a marii familii a statelor euroatlantice și speranța în restaurarea monarhiei. Aceste idei sunt exprimate și în testamentul politic al lui Corneliu Coposu, care a fost descoperit recent în arhiva personală a Seniorului politicii românești și publicat ieri de discipolul său, Ionuț Gherasim.

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu a fost prezentat public, duminică, după 23 de ani de la moartea Seniorului. Documentul a fost găsit de reprezentanţii Fundaţiei „Corneliu Coposu”, în arhiva acesteia. Testamentul este structurat în trei părţi: prima conţine date testamentare private, cea de-a doua conţine schiţa calităţilor de care are nevoie un om politic „adevărat”, iar a treia parte este construită ca un cod etic politic.

Corneliu Coposu a venit pe lume într-o familie de clerici. Atât tatăl său, cât și cei doi bunici erau preoți greco-catolici. El și-a luat licența și doctoratul la Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand I din Cluj. În perioada studenției, a fost sportiv de performanță: a devenit campion la haltere pentru clubul sportiv Universitatea Cluj. De asemenea, a devenit ziarist și a publicat numeroase articole în publicația România Nouă, fondată de Zaharia Boilă.

Corneliu Coposu a fost ales și președinte al Uniunii Studenților Democrați și al Tineretului Național Țărănist. De asemenea, a început să activeze în plan politic în preajma lui Iuliu Maniu, care l-a numit director de cabinet, iar din 1937 a devenit secretarul politic al liderului PNȚ.

În anul 1937, Corneliu Coposu a fost condamnat la trei luni și o zi de închisoare pentru lezmajestate. El deținea o serie de documente legate de afacerea Skoda, cel mai cunoscut scandal de corupție din perioada interbelică, ce îi incriminau pe o serie de membri ai camarilei Regelui Carol al II-lea. Corneliu Coposu și-a petrecut cele trei luni de detenție în condiții de lux: ușa celulei nu era închisă niciodată, iar el își putea comanda mâncare de la restaurant și era servit de un chelner.

În această perioadă, Corneliu Coposu a cunoscut-o pe Ana Pauker. În perioada Celui de-al Doilea Război Mondial, Corneliu Coposu și-a continuat activitatea alături de Iuliu Maniu și s-a implicat în pregătirea loviturii de stat din 23 august 1944. În anul 1945, după eliberarea Transilvaniei de Nord, Corneliu Coposu s-a implicat în refacerea organizațiilor PNȚ din această regiune. A devenit președinte al PNȚ Sălaj și secretar general adjunct al acestui partid. În anul 1946, de multe ori, l-a protejat fizic pe Iuliu Maniu contra tentativelor de agresiune care au precedat alegerile fraudate de comuniști. Corneliu Coposu a fost arestat de comuniști în 14 iulie 1947, iar până în 1956 a fost ținut în arest preventiv. În acel an, a fost condamnat la închisoare pentru înaltă trădare față de clasa muncitoare.

Corneliu Coposu a petrecut după gratii 17 ani. A fost bătut, torturat și înfometat. În momentul arestării, în 1947, cântărea 114 kilograme. La eliberare, în 1962, cântărea doar 51 de kilograme. Până în 1964, Corneliu Coposu a stat în domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Apoi, a început să refacă în cladestinitate structurile PNȚ, deși era urmărit în continuare de Securitate.

După 1990, Corneliu Coposu a devenit liderul Opoziției democratice. În 1994, el scria în testamentul său: ”Am încredere în viitorul României. Cred că această catastrofă a ultimelor decenii, comunismul, s-a prăbușit iremediabil. Cred că în România se vor instaura instituțiile democratice. Cred că restaurarea monarhiei este salvarea noastră”.

Corneliu Coposu a fost decorat în octombrie 1995 cu Legiunea de Onoare, oferită de Franța, iar în noiembrie 1995 a murit. Nu a avut parte de funeralii naționale, dar sute de mii de oameni l-au condus pe ultimul său drum.

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu

Testamentul politic al lui Corneliu Coposu a fost prezentat public, duminică, după 23 de ani de la moartea Seniorului. Documentul a fost găsit de reprezentanţii Fundaţiei „Corneliu Coposu”, în arhiva acesteia.

Testamentul este structurat în trei părţi: prima conţine date testamentare private, cea de-a doua conţine schiţa calităţilor de care are nevoie un om politic „adevărat”, iar a treia parte este construită ca un cod etic politic.

Imagini pentru corneliu coposuTestamentul politic al liderului PNŢCD, Corneliu Coposu, îndeamnă generaţia tânără să se implice în apărarea valorilor democraţiei şi să nu cedeze presiunilor de orice fel, pentru că doar în acest mod România va reuşi să depăşească traumele lăsate de perioada comunistă. Alte idei care transpar sunt credinţa în Dumnezeu, în familie şi faptul că restaurarea monarhiei ar fi singura măsură care să asigure salvarea României. Printre principiile enunţate de Coposu se numără patriotismul dovedit prin fapte, nu prin vorbe, şi puterea exemplului personal care să educe tinerii în spiritul valorilor universale.

Testamentul a fost scris în noaptea de 24 spre 25 iulie 1994, de pe patul de spital. Corneliu Coposu urma ca în dimineaţa zilei de 25 iulie să fie supus unei intervenţii chirurgicale pe care, cu câte ceasuri înainte, o simţea ca fiind sfârşitul: „S-ar putea ca intervenţia chirurgicală să-mi fie fatală”.

În acest context, Corneliu Coposu nota în acea noapte că „în momentele de răscurce, care învederează scadenţele inevitabile şi rigoarea fără excepţii a legilor firii, oamenii au deprinderea de a schiţa intenţii sau dorinţe care să supravieţuiască dispariţiei lor. Neavând nici o avere sunt scutit de obligaţia de a da destinaţie unor bunuri (….) Recunoştiinţa mea fără margini pentru scumpii mei părinţi, care m-au învăţat să deosebesc binele de rău, să fiu cinstit, să urăsc minciuna şi făţărnicia, să lupt cu onestitate pentru idealul ce mi-am propus, să înfrunt toate vicisitudinile pentru idealul pe care-l servesc”.

Una dintre dorinţele private ale Seniorului a fost să fie „înmormântat fără pompă, fără cuvântări în cimitirul din Bucureşti”, iar conducerea Partidului Naţional Ţărănesc să treacă „sub jurisdicţia lui Ion Diaconescu”.

„Nădăjduiesc sincer ca toţi prietenii politici să-i dea concursul, să-l sprijinească şi să contribuie la consolidarea Partidului. Blestemul lui Iuliu Maniu şi al lui Ion Mihalache se va abate asupra celor care, profitând de provizorat, vor încerca, prin mijloace neloiale, să-şi valorifice veleităţile”.

O altă dorinţă a Seniorului a fost ca „generaţia veche să predea ştafeta generaţiilor viitoare”. În acest sens, Coposu nota: „Îmi pare rău că nu am ajuns eu să conduc această operaţiune firească. Sper că se va realiza fără convulsiuni (….) Leg mari speranţe de activitatea politică viitoare de tinerii mei prieteni, de a căror carieră viitoare am încercat să fiu preocupat: Costin Borc, Ionuţ Muntean, Ionuţ Gherasim. Le prevăd un viitor bun”.

El a îndemnat tinerele generaţii să ţină cont de frământările trecutului: „Trebuie să ne servească drept învăţământ. Au fost mulţi orgolioşi care au experimentat desprinderea din Partid, în ideea că vor realiza înfăptuirile visate (Vaida, Stere, Iunian, Lupu, Călinescu). I-a înghiţit pe toţi istoria, iar partidul a rămas. Soarta dizidenţilor şi a fripturiştilor e pecetluită. Din păcate, oamenii nu ţin seama de experienţele din trecut”.

Încrezător în viitorul tinerilor şi al democraţiei României, Corneliu Coposu scria în noapte de 24 iulie 1994: „…era comunistă, impusă ţării noastre după Al Doilea Război Mondial a fost cea mai mare catastrofă din istoria românească (….) Această catastrofă a ultimilor decenii, comunismul, s-a prăbuşit iremediabil. Cred că în România se vor instaura instituţiile democratice. Cred că restaurarea monarhiei este salvarea noastră”.

Totodată, ca apărător al principiilor politice oneste, Corneliu Coposu mai spune în Testament: „…politica este o activitate morală şi nu poate fi delimitată de etică şi de onestitate. Am preţuit întotdeauna oamenii cinstiţi şi leali şi am avut strangere de inimă atunci când prin forţa împrejurărilor am fost obligat să lucrez sau să fiu în preajma lichelelor şi a oamenilor fără caracter. Am detestat pe cei care negociază principiile, deoarece cred că nu este îngăduit să faci compromisuri care schimbă esenţa obiectivelor pentru care militezi”.

Mai mult, Corneliu Coposu făcea în urmă cu 24 de ani un apel la ceea ce trebuie să fie politicienii români şi la ceea ce nu trebuie să fie: „politica nu poate fi acceptată ca mijloc de promovare a intereselor proprii. Serviciile pe care le aduce, dezinteresat, trebuie să servească poporul, comunitatea, interesele generale. Am cunoscut şi detestat, din prima tinereţe, materialismul istoric şi dialectic, concepţiile marxiste, tezele lui Engels, isprăvile lui Lenin”.

Referindu-se la activitatea sa politică, Seniorul s-a declarat împăcat cu „datoria” faţă de ţară, şi faţă de conştiinţa sa: „Nu cred că am să-mi reproşez vinovăţii majore. Am căutat să-mi respect principiile, angajamentul ideologic şi toate acţiunile născute din dragoste de Patrie şi de neamul românesc. Dacă ar fi să o iau de la capăt, aş proceda la fel, chiar ţinând seama de perspectiva anilor de puşcărie, de suferinţele îndurate”.

„Dacă aş fi întrebat în ziua judecăţii despre urmele pe care le lasă străduinţele mele de o viaţă, aş răspunde fără ezitare că mă socot cel puţin co-ostenitor la supravieţuirea Partidului Naţional Ţărănesc, peste cele aproape cinci decenii de teroare; că mă felicit pentru integrarea (cu câte riscuri) Partidului în Internaţionala Creştin-Democrată (1987) într-o epocă de cumplită persecuţie şi supraveghere poliţienească; în noaptea Revoluţiei din decembrie am relegalizat Partidul, scriptic desfiinţat în iulie 1947 (în realitate funcţionând clandestin chiar şi în puşcării); am redeschis, cu dificultate, ajutat de un mănunchi de oameni vrednici pe care suferinţele nu i-au descurajat, drumul lui Maniu şi Mihalache, peste un hău de patruzeci şi cinci de ani, plin cu osemintele martirilor care au înfruntat cumplita viitură rusă-comunistă; (Partidul Naţional Ţărănesc, cu definiţia pe care i-am adăugat-o „Creştin-Democrat” a fost înscris primul, cu nr. 1 la Tribunalul Bucureşti, în registrul formaţiunilor politice); prin eforturi susţinute şi osteneli necântărite, prin deplasări obositoare şi demersuri repetate, am reuşit să integrez Partidul în conclavul formaţiunilor politice respectate şi respectabile ale Occidentului, marcând o prezenţă europeană cu doi ani înaintea încercărilor oficiale de adeziune la civilizaţia continentală; am stabilit legături de colaborare cu cele mai importante personalităţi de decizie din apus şi am obţinut preţuirea şi ajutorul moral şi material al acestora”.

În finalul Testamentului, liderul opoziţiei din România post-comunistă conchide: „Cred că am făcut tot ce mi-a stat omeneşte în putere să îndeplinesc legatul testamentar primit în celula nr. 2 de la Malmaison, în octombrie 1947, de la Iuliu Maniu. („Eu nu voi supravieţui. Voi, care veţi scăpa de iadul comunist, aveţi datoria să duceţi mai departe drapelul glorios al Partidului nostru, în interesul României viitoare!”). Cu sentimentul că am căutat să duc la îndeplinire acest legat, chiar şi în condiţii deosebit de dificile, îl trec în sarcina generaţiei tinere a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Cu credinţa în Dumnezeu şi în viitorul neamului românesc, înainte! Corneliu Coposu”.

Conţinutul Testamentului a fost prezentat integral într-un eveniment special dedicat acestui moment de Ion Gherasim, preşedintele Fundaţiei Corneliu Coposu, alături de Costin Borc, Ana Blandiana, Ion Caramitru, Dan Grigore, Doru Mărieş, Tudor Dunca şi în prezenţa a sute de simpatizanţi şi cunoscuţi ai Seniorului.

Stiri pe aceeasi tema

SALARIZARE. Noua lege a salarizarii unitare va fi adoptata la 1 iulie 2017 si asumata de coalitie. Indemnizatiile vor fi separate de salarii

Cristiana Petrariu Bota

REZULTATE LOTO 3 NOIEMBRIE 2013. Report la 6/49!

Bogdan

FSLI: Legea pensiilor trebuie modificata, astfel incat varsta de pensionare pentru profesori sa fie redusa cu 3 ani

Ioana Badulescu

Lasa un comentariu

Prin continuarea navigării pe hotweek.ro, confirmaţi că acceptaţi utliizarea fişierelor tip cookies sau tehnologii asemănătoare pentru a analiza traficul şi a vă propune funcţionalităţi sociale, conţinut şi eventuale publicităţi personalizate. Accept Mai mult