„Reuters” a publicat ediția din acest an a „Topului 100: cele mai inovative universități din lume”. Într-o economie intrată în ceea ce se numește o nouă eră tehnologică sau industria 4.0, universitățile au un rol important. Trebuie spus de la bun început că România nu are nicio universitate în acest top. Din păcate.
„Reuters” a publicat și criteriile luate în calcul pentru alcătuirea clasamentului. Sunt mai mulți indicatori avuți în vedere, printre care numărul de brevete de invenție, patente cum sunt numite, dar și utilizarea lor în economie. De asemenea, este luat în calcul și numărul de articole științifice publicate. Toate criteriile sunt strânse într-un scor final care formează clasamentul. În esență, topul realizează o ierarhie a instituțiilor universitare care au rezultate inovative în domeniul noilor tehnologii și în introducerea lor pe piețe.
Pe primele trei locuri se află universități americane: Stanford, care ocupă pentru al patrulea an consecutiv primul loc, institutul de tehnologie din Massachusetts este pe locul al doilea, iar top 3 este închis de Universitatea Harvard.
Liderul clasamentului, Universitatea Stanford, are cercetări în domeniul inteligenței artificiale, care se referă la un sistem video ce poate fi utilizat de mașini conduse independent și cercetări din domeniul farmaceutic. Singurele universități europene care reușesc să spargă dominația americană din top 10 sunt universitatea belgiană Leuven, aflată pe poziția a șaptea și Colegiul Imperial din Londra, pe locul opt.
Realizatorii topului remarcă performanța universității din Manchester care într-un an a urcat 53 de poziții, de pe locul 80 pe 27. Explicația? Cercetările instituției legate de grafen, un supermaterial care poate fi utilizat în domenii extrem de diverse, precum electronică, energie sau transporturi.
Realizatorii topului afirmă că Brexitul a adus o oarecare incertitudine față de cercetarea din universitățile britanice și un eventual transfer, chiar și parțial, către instituțiile de pe continent. Ca urmare, Germania, de exemplu, și-a crescut prezența în top cu două universități. La fel și China, care are mai multe instituții universitare, datorită, se spune în raport, creșterii investițiilor statului chinez în domeniul cercetării-dezvoltării.
Pe ansamblu, Statele Unite domină topul, cu 46 de universități, Germania și Japonia au câte nouă universități, Coreea de Sud are opt instituții în listă, China, Franța și Marea Britanie au câte cinci universități, Elveția, trei; Belgia, Canada, Israel, Olanda câte două universități, iar Danemarca și Singapore, câte una. De remarcat că numai 14 state din întreaga lume sunt incluse în top 100. Într-o statistică în funcție de continente, situația este următoarea America de Nord are 48 de universități, Europa, 27; Asia, 23, iar Orientul Mijlociu, două.
Reuters precizează că ratingul universităților poate fi uneori subiectiv și că nu oferă o imagine completă asupra activității de cercetare. Dar, fiecare dintre aceste universități dezvoltă cercetări originale care utilizează noile tehnologii și contribuie la creșterea economiei globale.
Topul are și două învățăminte pentru România. Pe de o parte, este nevoie ca universitățile românești să se preocupe mult mai mult de cercetarea aplicativă, să strângă în jurul lor cei mai buni profesioniști în domeniu. Pe de altă parte, statul ar trebui să aloce fonduri mai mari pentru dezvoltarea sectorului de cercetare. În felul acesta, România ar putea, dacă nu să aibă o universitate în top 100, măcar să facă o serie de pași pentru dezvoltarea cercetării.
