Aflat la putere de peste 15 ani, dintre care primii 11 a fost premier, Erdogan începe un al doilea mandat la conducerea tării, care s-ar putea prelungi cu un al treilea până în 2028 deoarece prin Constituţie a fost introdusă această posibilitate.
Prin schimbările făcute în constituţie, Erdogan primeşte noi puteri printre care cea de a interveni în sistemul legislativ, eliminarea funcţiei de premier şi numirea directă a miniştrilor şi vice-preşedinţilor şi puterea de a impune starea de urgenţă în ţară.
Prezenta masiva la vot de aproape 90% i-a adus lui Erdogan victoria clară împotriva celor 5 contracandidati. Supranumit Sultanul, el a primit 53% din voturi comparativ cu principalul său adversar, Muharrem Ince, care a înregistrat 31% din sufragii.
Erdogan şi-a sărbătorit deja victoria declarând că Turcia a dat o lecţie de democraţie întregii lumi.
Opoziţia a refuzat să-şi recunoască, însă, înfrângerea, la finalul unei seri tensionate. Liderii săi acuză nereguli în numărarea voturilor şi susţin că datele lor sunt diferite de cele comunicate oficial.
Tot duminică au fost şi alegeri parlamentare în Turcia, iar situaţia s-a complicat pentru partidul lui Erdogan, fiindcă principala formaţiune prokurdă a intrat în Legislativ. Prin urmare, partidul preşedintelui va avea majoritate doar împreună cu aliatul său naţionalist, cu care nu s-a înţeles întotdeauna.
