VINEREA MARE sau VINEREA PATIMILOR. Zi de post negru si meditatie. Ce se intampla daca faci rau cuiva in aceasta zi

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota aprilie 29, 2016 11:47

VINEREA MARE sau VINEREA PATIMILOR. Zi de post negru si meditatie. Ce se intampla daca faci rau cuiva in aceasta zi

VINEREA MARE MAI ESTE CUNOSCUTA CA VINEREA PATIMILOR SAU VINEREA NEAGRA. Este ultima zi vineri din Postul Pastelui, o zi de post negru, tacere si meditatie. Se spune ca daca faci rau cuiva in Vinerea Patimilor, il vei primi inzecit inapoi. In Vinerea Mare, moartea Mantuitorului Iisus Hristos deschide un timp al haosului si al întunericului. Se spune ca Vinerea Marea echivaleaza cu 12 vineri. In Vinerea Mare nu se ara, nu se seamana si nu se sadesc pomi, pentru ca totul va fi zadarnic si nimic nu va da rod. Va prezentam mai jos o parte din obiceiurile si traditia crestina a acestei zile din Postul Pastelui.

Vinerea Mare este o zi de mare doliu pentru întreaga creștinătate, pentru că este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit și a murit pe cruce pentru mântuirea omenirii. Aceasta zi este cinstită mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Este ultima zi din Postul Paștilor, când se ține post negru.

Femeile nu au voie să coacă, să coasă, să ţeasă, să spele rufe sau să toarcă. Există credinţa că dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti. Despre oamenii care nu lucrau în Vinerea Mare se credea că nu vor avea dureri de cap şi vor avea noroc până la sărbătoarea următoare. În comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.

Cine face rău în Vinerea Mare, se spune că-l va primi înzecit înapoi. În unele zone ale ţării se afumă cu tămâie pomii şi casele pentru a le feri de animale sălbatice, de trăsnete, boli şi dăunători. Există tradiţia că dacă plouă va fi un an îmbelşugat, iar dacă nu, va fi mare sărăcie tot anul. Tot în această zi nu se mănâncă urzici, existând credinţa că Iisus a fost bătut cu un mănunchi de urzici.

În Vinerea Mare, dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare: se crede că cel care se cufundă de trei ori în apă rece în Vinerea Seacă va fi sănătos şi va avea noroc tot anul. Sunt băi purificatoare în vederea întâmpinării Sâmbetei Învierii. Tradiţia este păstrată şi acum în toată ţara.

Un obicei este să te tunzi în Vinerea Mare, pentru ca părul să crească mai repede și firul să fie mai gros. În plus, obiceiul te scapă de dureri. Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să se spele pe față cu apă proaspătă în care au ținut un ou vopsit cu un bănuț de argint. Vor deveni mai atrăgătoare și bănuțul le aduce mai mult noroc.

Obiceiuri din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul lumii. Zi aliturgica, pentru ca Liturghia reprezinta jertfa nesangeroasa a lui Hristos, in chipul painii si al vinului, iar cele doua jertfe nu se pot aduce in aceeasi zi. In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.

In mijlocul bisericii se scoate Sfantul Epitaf (care-l inchipuie mort pe Mantuitorul, inconjurat de Apostoli si Maica Domnului) pe sub care toata lumea trece, pana in dupa-amiaza zilei de sambata. In zorii zilei de Inviere este dus din nou in Sfantul altar si este asezat pe sfanta masa, unde ramane pana in miercurea dinaintea Inaltarii Domnului. Se spune ca pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul si salele in cursul anului, iar daca isi sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

Acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele posteau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, in trecut, pleca acasa cu lumanarile aprinse pe drum, ca sa afle si mortii de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori si intrand, se inchinau, faceau cate o cruce cu lumanarea aprinsa in cei patru pereti sau doar la grinda de la intrare si pastrau lumanarea pentru vremuri de primejdie.

In popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi manos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred ca, daca se scufunda in apa rece de trei ori in acesta zi vor fi sanatosi tot anul. Femeile nu umplu bors in acesta zi, sa nu se scalde Necuratul in el; nu coc paine sau altceva, sa nu arda mainile Maicii Domnului; nu cos, ca sa nu orbeasca; nu tes, nu torc, nu spala, pentru a nu o supara pe Sfanta Vineri; afuma casa cu tamaie, inconjurand-o de trei ori, in zorii acestei zile, pentru ca ganganiile si dihaniile sa nu se apropie de casa si de pomi. Copiii aduna flori de pe camp si le duc la biserica.

Inaltatoare zi de doliu, tacere si meditatie, Vinerea Mare este cinstita mai ales prin participarea la slujba Prohodului Domnului. Asa ramane ea in constiinta romanilor contemporani.

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.