Suntem in Postul Pastelui! Vor fi doar doua dezlegari la peste, de Bunavestire, 25 martie, si in duminica Floriilor, 12 aprilie

Cristiana Petrariu Bota
By Cristiana Petrariu Bota martie 4, 2020 12:26

Suntem in Postul Pastelui! Vor fi doar doua dezlegari la peste, de Bunavestire, 25 martie, si in duminica Floriilor, 12 aprilie

Am intrat in Postul Pastelui, care ii pregateste pe crestinii ortodocsi si greco-catolici de marea sarbatoare a Invierii Domnului. Este cel mai aspru post din timpul anului, tine 40 de zile, si are doar doua dezlegari la peste, de Bunavestire, 25 martie, si in duminica Floriilor, 12 aprilie. Pastele este celebrat anul acesta pe 19 aprilie.

Postul Pastelui sau Postul Mare are loc inaintea Invierii si este cel mai lung si mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. In acest an, incepe luni, 2 martie. Sarbatorile Pascale ortodoxe sunt in 19 aprilie.

Cu o saptamana mai devreme, pe 12 aprilie, sunt Sarbatorile Pascale pentru romano-catolici. Floriile vor fi sarbatorite de ortodocsi in 12 aprilie, iar de catre catolici in 5 aprilie.

O parte dintre angajatii romani vor avea minivacanta de 4 zile, cu ocazia Sarbatorilor de Paste.

La sfarsitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Pasti a fost impartit in postul prepascal (Postul Paresimilor) care tinea pana la Duminica Floriilor, cu o durata variabila si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii Domnului. Dupa Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit a adoptat ca durata acestui post sa fie de sapte saptamani, durata prezenta si astazi.

Oamenii mai numesc Postul Pastelui si Postul Mare. Postul Mare dureaza patruzeci de zile, la care se adauga saptamana Patimilor.

Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioada de pregatire spirituala pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului Iisus Hristos.

In Postul Mare crestinii trebuie sa dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renuntarea la alimentele de provenienta animalice. Mai mult, acestia trebuie sa se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.

Asa cum bine se stie, postul reprezinta retinerea totala de la anumite alimente si bauturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sa se retina de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamna ca postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc.

Conform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana prima) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor.

Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn.

In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv) se mananca uscat o singura data pe zi (seara), iar sambata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin.

Se dezleaga de asemenea la vin si untdelemn (in orice zi a saptamanii ar cadea), la urmatoarele sarbatori fara tinere (insemnate in calendar cu cruce neagra): Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie 2020), Sfintii 40 de mucenici (9 martie 2020) si duminicile din post. Anul acesta, dezlegare la ulei si vin este si in 11 aprilie (sambata lui Lazar)

De BunaVestire (25 martie si de Florii (12 aprilie) este dezlegare la peste.

Timp de 40 de zile, cat va tine Postul Pastelui sau Postul Mare, nu se mananca de dulce, iar trupul se purifica odata cu sufletul, cel dintai prin regim, cel de-al doilea prin rugaciune si ganduri bune. Asadar, in aceste saptamani, nu se consuma carne, oua, lapte sau branzeturi. De asemenea, nu vom manca nici peste sau untdelemn si este interzis fumatul si alcoolul.

Dupa perioada de post, crestinii merg la biserica, unde se spovedesc si se impartasesc.

Totodata, in aceasta perioada se spune ca este bine sa se faca si o slujba de sfintire a casei. Preotul este chemat la casa enoriasilor, unde are loc stropirea cu apa sfintita a celor prezenti si a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac si rugaciuni pentru ocrotirea si binele casei si pentru sanatatea trupeasca si sufleteasca a celor care locuiesc in ea.

In timpul Postului Mare, credinciosii vor sa petreaca aceasta etapa spirituala mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, in acest interval de nevointa, postitorii merg la preotul lor duhovnic si-i marturisesc pacatele.

Semnificatii si obiceiuri

Motivul principal al postirii in Postul Pastelui era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Totusi, Postul Pastelui a devenit absolut firesc o perioara de pregatire spirituala pentru toti crestinii sa sarbatoreasca Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.

In Postul Mare crestinii trebuie sa dea dovada de o grija spirituala sporita, prin renuntarea la alimentele de provenienta animalice. Mai mult, acestia trebuie sa se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.

Postul reprezinta retinerea totala de la anumite alimente si bauturi in scop religios si moral. Mai mult, crestinii trebuie sa se retina de la anumite ganduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru inseamna ca postul trupesc trebuie insotit de postul sufletesc.

Durata de 40 de zile a Postului Pastilor se intemeiaza pe o traditie vechi-testamentara, de atatea ori atestata cand e vorba de cercetarea si pregatirea sufletului prin masuri divine: potopul, care trebuia sa spele pamantul de pacate, a tinut 40 de zile si 40 de nopti (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mancat evreii mana in pustie, inainte de a ajunge in pamantul fagaduintei (Deut. 7, 7 si 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Iesire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocai (Iona 3, 4-10); Iisus a postit in munte 40 de zile si 40 de nopti inainte de inceperea activitatii publice (Matei 4, 1-2 si Luca 4, 1-2). Practica aceasta a fost adoptata de Biserica inca dinainte de sec. IV, ca timp de pregatire a catehumenilor pentru botez, adica pentru re-nasterea sau innoirea spirituala.

Rolul postului 

Postul presupune abtinerea totala sau partiala de la anumite alimente si bauturi, in scop religios-moral. Insa doar retinerea de la anumite mancaruri si bauturi trebuie insotita si de retnerea de la ganduri, pofte, patimi si fapte rele, adica insotirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie sa fie pios, smerit, sa ii ajute pe semenii lui si sa uite orice suparari, ura, sa ii ierte pe cei care i-au gresit si sa le ceara iertare celor carora le-a gresit.

Calcularea datei la care crestinii sarbatoresc Pastele tine doua fenomene naturale, unul cu data fixa – echinoctiul de primavara, iar altul cu data schimbatoare – luna plina. Aceasta din urma face ca data Pastelui sa varieze in fiecare an.

In plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sarbatori la catolici si ortodocsi. Biserica Catolica se raporteaza la echinoctiul de primavara dupa calendarul gregorian, in timp ce Biserica Ortodoxa calculeaza acelasi eveniment astronomic dupa calendarul iulian, pe stil vechi.

Postul Pastilor e tinut si in Biserica Romano-Catolica; el tine 40 de zile, incepand nu luni ca la ortodocsi, ci in miercurea numita a Cenusii (Dies Ceneris), pentru ca in aceasta zi se practica la apuseni presararea cenusii pe crestetul capului (rest din ceremonialul penitentei publice din vechime, mostenit de la evrei). Catolicii dezleaga postul in duminicile Paresimilor, mancand de dulce.

Alimente recomandate de nutritionisti, in perioadele de post

Din dorinta de a tine post, foarte multe persoane apeleaza la alimente total nesanatoase din comert, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutritional.  

Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prajite din soia, cartofii prajiti, covrigul sau diversele combinatii de fainoase (sticksuri, covrigei, inelele de paine prajita cu diverse arome) nu trebuie sa ocupe cea mai mare parte din alimentatia ta chiar daca ti-ai propus sa tii post.

De asemenea, nici excesul de paine alba sau cartofi nu constituie o optiune tocmai buna pentru o perioada lunga de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrientii necesari pentru a functiona la capacitate maxima.

Medicii spun ca postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentatiei, practicantii sai fiind privati de proteinele complexe ce se gasesc in carne, oua si lactate. Aceste alimente pot fi inlocuite cu produse de origine vegetala, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odata cu privarea de proteine, apare si o carenta de vitamine si oligoelemente vitale, care se gasesc in produsele de origine animala (vitamina A, D, complexul B). Aceste lipsuri conduc la schimbari ale metabolismului, precum si la incetinirea anumitor functii ale organismului (cum ar fi procesul de crestere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (in plan fizic si spiritual) sa fie insotite de unele mai putin dorite, cum ar fi riscul de crestere in greutate (prin consumul excesiv de alimente cu continut exclusiv sau majoritar de hidrati de carbon (glucide) – paine, paste, malai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).

Consum exagerat de preparate pe baza de soia si/sau de pateuri vegetale (care au un continut ridicat de aditivi si grasimi vegetale); mai frecvent in faza initiala, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot aparea manifestari de tipul: acnee, miros neplacut al gurii si/sau corpului (se impun masuri de igiena riguroase), usoare dureri de cap, senzatie de greata, constipatie (care dispar insa, pe masura ce organismul se obisnuieste cu noua dieta). Ca urmare, este indicat ca postul sa fie tinut doar de persoanele cu stare buna de sanatate.

De asemenea, nu se recomanda la copii, varstnicii cu starea de sanatate efectata, gravide, persoane care lucreaza in conditii deosebite (frig, munca fizica grea etc). Medicii spun ca trebuie sa tinem cont si de alte recomandari, respectiv alimentele sa fie preparate in special prin fierbere, inabusire sau la cuptor si nu prajite – pentru a reduce cantitatea de grasimi si aportul de calorii suplimentare sa consumam in cantitati suficiente legume si fructe proaspete, sa fim cumpatati, sa nu mancam mult si nu consumam bauturi alcoolice, iar daca sanatatea nu ne permite, sa nu tinem postul prea restrictiv pe o perioada lunga de timp si sa nu ezitam sa-l intrerupem daca nu ne simtim bine.

 

loading...
loading...

Comentarii

Nu sunt comentarii!

Fii primul care adauga unul.