Aniversăm astăzi, 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române de la 1859, onorând memoria și spiritul înaintașilor care au făcut posibilă întemeierea statului național român și recunoașterea internațională a acestuia, amintindu-ne de puterea unității și acțiunii solidare a națiunii române și reafirmând statutul nostru actual, ca stat modern, profund integrat în spațiul european și euro-atlantic, promotor al dreptului internațional, al ordinii internaționale bazate pe reguli și al valorilor democratice.
Cu ocazia aniversării a 166 de ani de la Unirea Principatelor Române, în București au fost organizate ceremonii militare de depuneri de coroane și jerbe, iar în mai multe orașe din România au loc evenimente specifice sărbătorii și o serie de momente artistice susținute de artiști locali.
„Trenul Unirii” face legătura între București și Iași de Ziua Unirii Principatelor Române. „Vineri, 24 ianuarie 2025, angajații feroviari din toată țara, alături de toți românii, sărbătoresc 166 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, primul pas spre înfăptuirea statului național unitar român. CFR Călători va numi simbolic „Trenul Unirii” trenurile: IR 1661/IR 1664 care duc mesajul național din București către Iași și retur.
Trenul Unirii” va pleca din București, Gara de Nord la ora 06:51 și va fi remorcat de o locomotivă vopsită în culorile steagului național. Acesta va putea fi întâmpinat de localnici în stațiile: Ploieşti Sud (~07:28), Mizil (~08:05), Buzău (~08:39), Râmnicu Sărat (~09:09), Focşani (~09:49), Tecuci (~10:28), Bârlad (~11:32), Vaslui (~12:29), Bârnova (~13:29), Nicolina (~13:46), Iaşi (~13:51). Vagoanele trenului IR 1661/IR 1664 București Nord – Iași și retur vor purta numele principalelor personalități ale vremii, potrivit CFR Călători.
Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea Moldovei cu Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Colonelul Cuza, pârcălab de Galați. Folosindu-se de prezența consulilor Marilor Puteri ce deserveau Comisia Europeană a Dunării din oraș a protestat, în 1857, contra falsificării alegerilor pentru Adunarea Ad-Hoc în favoarea Turciei. Așa a devenit cunoscut ca unionist.
Procesul a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.
Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală.
În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.