Uniunea Europeană apreciază schimbarea de atitudine a Statelor Unite față de Ucraina, însă cere Washingtonului să-și intensifice sprijinul. În același timp, blocul comunitar nu a reușit să ajungă la un consens privind un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Schimbarea retoricii americane în privința Ucrainei
La Bruxelles, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a salutat marți, 15 iulie 2025, decizia președintelui american Donald Trump de a renunța la tonul favorabil față de Vladimir Putin și de a promite o presiune sporită asupra Moscovei. „Vedem că și Statele Unite au realizat că Rusia nu își dorește cu adevărat pacea”, a declarat aceasta în fața jurnaliștilor.
Fostă prim-ministră a Estoniei, Kallas este cunoscută drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în cadrul Uniunii Europene, avertizând că Rusia și-a amplificat campania de bombardamente la niveluri record.
De asemenea, Lars Lokke Rasmussen, ministrul de Externe al Danemarcei, a subliniat importanța noilor mesaje venite de la Casa Albă. „Ceea ce am auzit, prin noile mesaje venite de la Trump, a fost foarte, foarte important”, a spus el.
Rezerve față de unele măsuri americane
Totuși, au existat și poziții mai prudente în UE privind unele dintre propunerile americane, în special amenințarea cu tarife secundare de 100% asupra Rusiei și a țărilor care fac comerț cu aceasta, în cazul în care nu se ajunge la un acord de pace până la începutul lunii septembrie. „Cele 50 de zile pe care le-a anunțat domnul Trump sunt cam multe”, a declarat Caspar Veldkamp, ministrul olandez de Externe.
Negocieri privind livrarea de arme către Ucraina
Luni, Donald Trump a anunțat intenția de a aproba vânzarea sistemelor de apărare aeriană Patriot și a altor arme către țări europene, care urmau să le transfere mai departe Ucrainei. Această decizie vine la două săptămâni după ce Washingtonul a suspendat temporar o parte din livrările de armament către Kiev.
Scopul noii scheme este de a accelera și extinde transferul de arme americane, esențiale pentru Ucraina în contextul creșterii atacurilor aeriene rusești. Unele state europene au trimis deja armament produs în SUA, însă planul ar urma să clarifice procedurile pentru permisiunile necesare și să faciliteze livrările rapide.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a precizat că acordul va fi „gestionat prin sistemele NATO” și că țări precum Germania, Finlanda, Danemarca, Suedia și Olanda sunt interesate să participe.
Totuși, Statele Unite nu au oferit încă detalii concrete privind modul de funcționare al acestei scheme, sursele Deutsche Welle indicând că aspectele tehnice sunt încă în discuție.
UE cere ca SUA să împartă povara sprijinului militar
Kaja Kallas a explicat după reuniunea de marți că dorește ca Europa și Statele Unite să „partajeze povara” în ceea ce privește înarmarea Ucrainei. „Dacă noi plătim pentru aceste arme, atunci e sprijinul nostru, deci e un sprijin european – și facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina. Prin urmare, apelul este ca toți ceilalți să facă la fel”, a spus oficiala UE.
„Dacă promiți că vei da arme, dar apoi spui că altcineva le va plăti, nu e chiar un ajutor din partea ta, nu-i așa?”, a adăugat Kallas.
Lars Lokke Rasmussen a exprimat un punct de vedere similar: „Oferim foarte mult sprijin financiar pentru ca Ucraina să poată cumpăra orice arme și muniție de care are nevoie. Dar mi-ar plăcea foarte mult să văd că toți partenerii noștri contribuie efectiv, dacă vrem ca acest război să se încheie.”
Cheltuielile pentru sprijinul Ucrainei
Deși Statele Unite sunt cel mai mare donator individual pentru Ucraina de la începutul invaziei rusești, Uniunea Europeană, ca întreg, a cheltuit aproximativ aceeași sumă în aceeași perioadă, potrivit Institutului Kiel, citat de Radio Europa Liberă. În plus, UE depășește SUA la cheltuieli dacă se iau în calcul costurile legate de găzduirea și sprijinirea refugiaților ucraineni.
Îndoieli privind schimbarea durabilă a politicii americane
În ciuda schimbării recente de poziție a administrației Trump, analista de politică externă Torrey Taussig atrage atenția că este prea devreme să se spună dacă aceasta este definitivă. „Au existat oscilații ale actualei administrații pe parcursul ultimelor luni și nu m-ar surprinde ca relația dintre SUA și Ucraina să mai treacă prin câteva schimbări”, a declarat Taussig, fost oficial guvernamental american, în prezent cercetătoare la Atlantic Council.
„Sunt foarte reticentă în a numi momentul acesta o schimbare strategică în relația dintre SUA și Ucraina”, a adăugat ea, deși a recunoscut că legăturile par acum „mult mai pozitive”.
Dezbateri în UE privind achizițiile militare
Pe fondul presiunii SUA și a unei reevaluări a securității europene, guvernele din UE discută cât din creșterea bugetelor militare să fie alocat pentru armament american. Achizițiile implică relații pe termen lung între cumpărător și furnizor, ceea ce face dificilă reducerea dependenței Europei de echipamentele și capacitățile americane, proces ce s-ar putea întinde pe cel puțin un deceniu.
Franța, una dintre vocile importante din UE, susține achiziții exclusive europene, o poziție care a creat tensiuni în rândul altor state membre, care consideră că aceasta întârzie livrările de armament către Ucraina și Europa.
Planul recent al SUA ar putea fi văzut ca un obstacol pentru aceste eforturi franceze, deoarece ar putea determina o creștere a fondurilor europene direcționate către producătorii de armament americani.
Blocaj în UE privind noile sancțiuni împotriva Rusiei
În timp ce UE încearcă să convingă SUA să sprijine mai mult Ucraina și să pedepsească Rusia, propriile eforturi de impunere a unor noi sancțiuni întâmpină dificultăți. Kaja Kallas a declarat că este „cu adevărat tristă” după ce miniștrii europeni nu au reușit să adopte al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, din cauza opoziției Slovaciei.
Slovacia, care nu are ieșire la mare, s-a opus planurilor UE de a interzice toate importurile de gaze din Rusia. Premierul slovac Robert Fico a declarat marți că Guvernul său a cerut amânarea votului asupra sancțiunilor pentru a analiza răspunsul Comisiei Europene, într-un schimb de mesaje menit să deblocheze impasul.
În ciuda acestui blocaj, Kallas s-a arătat „optimistă” că un acord între statele membre va fi posibil în următoarele zile.
